poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
Mi-am urmărit toți pașii trecând prin mici grenade
Și veselă am stat să văd cum cerul moare.
Lumea era o horă de mari degringolade,
Iar tu și eu plângeam cu ochii arși de soare.
Ne-au aruncat misile spre mări de catifea
Și-am așteptat cuminte să văd cum ploaia moare.
Himeră seculară un ochi gri își jertfea;
Ne-am închinat la zei și-am plâns a abdicare.
Am răstignit pe cruci de piatră amintiri
Și în genunchi mă rog să văd cum dorul moare.
Strâng aripi lângă corp în moarte fâlfâiri
Și nu mai plâng; devin searbădă deșertare.
Adaugă un comentariu
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !
Alătură-te reţelei reţeaua literară