POVARA DE A FI OM

 

Necruţător timpul se aşterne în părul tău

cu zăpada sa nici rece nici caldă

doar supărător de adevărată

plină de spaimele morţii

câteodată îţi vine să te urci călare                                                              pe neastâmpărata imaginaţie                                                                   să călătoreşti hai-hui  

prin lumea necuvântătoare

uite de pildă

ţie poate ţi-ar plăcea să devii un copac miraculos

plin cu flori de afecţiune

dar

biciul vântului şi-al ploii şi-al zăpezii te va maltrata

în cele patru anotimpuri

gâzele de tot felul îţi vor ciuguli din coaja trupului    ciocănitoarele te vor despica bucată cu bucată

pentru aţi tămădui rănile

înfriguraţii îţi vor tăia din ramuri

 podoaba coroanei va cădea

ucisă de prima brumă

uite de pildă ţie ţi-ar plăcea să fii o pasăre

care zboară peste întinderile nesfârşite ale planetei albastre

da ... dar

teama te va cuprinde în braţe

când şoimul şi uliul îţi vor da târcoale

pentru a-şi înfige în aripile tale

ghearele

invidiei prostiei şi dobitociei

sau

poate un cârcotaş te va împroşca din praştie cu pietre de ocară pentru ca ucigătoarea discreditare să te înlăture

din lumea zborului

 

nu e mai puţin probabil

ca unii fumători de trabucuri să te calce

din greşeală

cu limuzina sau gipul

numai pentru că zborul tău e mai presus

decât tentaţia plăcerilor materiale

uite de pildă poate ţie ţi-ar plăcea să fii o furnică

să n-ai treabă cu nimeni

să munceşti cât e ziulica de mare

da,da, da, dar

leneşii te vor scuipa cu invective

te vor subestima în faţa mătcii prea puţin informată

care te va biciui cu tot felul de concluzii mocirloase

urât mirositoare

pentru că vezi tu

ea este prea ocupată şi nepricepută în verificarea spuselor

să mai ai grijă şi de trântorii morocănoşi

incompetenţii te vor pândi ca hienele din hăţişul pădurii  pentru a răstura peste tine bolovanii prostiei şi inculturii

uite ştii ce cred eu

poate ar fi mai bine să rămâi om

cu bune... cu rele

pentru aţi duce până la capăt povara mântuirii

fără crâcnire lacrimi reproşuri

şi multe alte apucături pământene.

 

 

Vizualizări: 129

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de CRISTIAN RACOVITA pe Noiembrie 11, 2013 la 12:41pm

TRIMAT la dv , pe mama mea ,Romania , asa-i spun strainii ,,,,,,,,,,,,

11298_570902289589714_815570161_n

ea sunt copilul ei , dar momentan sunt ocupat, caut....

pe aicea ,...............

ZAMBETE....................

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor