Cu propria lumină

Un rabin tânăr s-a plâns la Rabi Jisrael:

- Atunci când mă dedic cu totul Învăţăturii simt viaţa,simt lumina.

Dar cum mă opresc din învăţat totul dispare. Ce să fac?

Rabbi i-a răspuns aşa :

- Asta este de parcă cineva ar umbla în miezul nopţii într-o pădure şi pentru un scurt timp i se asociază

un drumeţ cu un felinar.

La intersecţie ,drumurile li se despart şi omul nostru trebuie să bâjbâie mai departe în pădure.

Dar dacă cineva are propria lumină , nu e nevoie să se teme de nici un întuneric.

 

Vizualizări: 125

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor