mi-am smuls din umăr un braț
cum o pasăre plictisită își rupe de sub aripă
o pană de întrebări
și i-am dat drumul peste degetele picioarelor

nu aveți idee ce senzație contrarie există
când aerul îți e atins de coroane de trup
care își dau bună ziua
se simt de trecere
în spațiul neuniform al unei așezări paradoxale

încurajat am luat o parte de frunte
corp de eucalipt sfărmat cu toporul
propriei întâmplări
și
fără să mă gandesc
am lăsat-o să zburde liberă
în picaj
de-a lungul întregii făpturi

am avut aceeși deformare a mirării

parte din mine dansa în fața ochilor mei
se accelăra ca o mașină uitată pe creasta muntelui
fără sistem de frânare
îmi luam la revedere
candid
fără observații personale
strigat la poartă dintr-un personal vechi

apoi am desprins ochiul
doar unul
să-l pot privi înșurubat cum este în starea de timp fluctuantă
si l-am lăsat să se pravale
în cuțitul unei liniști absolute

nu am întrebat nimic

după aceea
distorsionat de febrilitatea crescută
a despărțirilor de eu contra mea
mi-am luat creierul în dedesubtul palmei
partea de cuvânt a feței
auzul
atingerea gâtului
coamele încurcate ale sternului
și le-am zvârlit
le-am aruncat cu toată greutatea a ce mai rămăsesem
peste balastrul unor fluturi

apoi nimic

din urmă venea un zgomot întârziat
de ceva

Vizualizări: 34

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor