copacul are un singur trunchi
trunchiul are o singură palmă
palma are un singur dumnezeu
dumnezeu are o singură tăcere
golul creşte creşte
nu te lasă nici măcar să întorci capul
să priveşti înapoi
nici să spui vreo vorbă bună zăpezii
sângele abia aşteaptă
să-ţi desfaci coapsele exclamând
soarele e un copil din flori
florile sunt copiii mei buni
lacrimile sunt... şi strângi din dinţi
albul creşte creşte
atât de înalt încât abia reuşeşti să respiri
adulmecând cerul până la dezvirginare...

Vizualizări: 98

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Lucian Preda pe Noiembrie 22, 2011 la 4:10am

poezia a luat forta pin cele doua versuri

"să-ţi desfaci coapsele exclamând
soarele e un copil din flori"

si vad ca poezia curge ca un  fluviu iar finalul o bomba cu ceas precum noi asa in cer si pe pamant

frumos si mai trec sa te cetesc

Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Noiembrie 11, 2011 la 3:33pm

Suntem trunchiul aceluiaşi copac....

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Noiembrie 11, 2011 la 11:19am

toate se leagă .

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Noiembrie 10, 2011 la 9:12pm

adulmecând cerul până la dezvirginare... sunt bucuros ca eu nu am unul, ci doua cuvinte: MULTUMESC si FELICITARI pentru postare si mesaj

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor