împart intimitatea camerei
cu un păianjen
el ţese nade
eu iluzii
prin toate colţurile
cu tine
ar fi fost mai simplu
să aştept căderea nopţii
ca o nucă
această capcană de şoareci
de un gri îmbâcsit
ei cunosc întunericul
noi nici lumina

între timp viaţa trece hodorogit
ca douăştreiul vechi
pe drumul cu tot mai multe gropi
acelaşi praf răscolit şi
mort de plictis

ne luptăm pe aceeaşi
singurătate

Vizualizări: 38

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Ottilia Ardeleanu pe Iunie 3, 2012 la 10:56am

Cristina dragă, mulţumesc pentru semnul de lectură, cu scuzele de rigoare, nu ştiu cum de am omis să revin aici.

te aştept cu plăcere.

Comentariu publicat de Confesiune_amara pe Mai 31, 2012 la 4:17pm

Eh..cam asa ceva :)

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor