Prima si marea iubire a lui Mihai Eminescu


Desi toti stim de Veronica Micle, marea iubirea a poetului nu a fost Veronica ci o copila blonduta cu ochii verzi-albastrui din Ipotesti pe care o chema Casandra Elena si era fiica lui Gheorghe Alupului. Imaginea angelica a acesteli tinere fete apare in foarte multe dintre poeziile lui Mihai Eminescu,

Asa mi-o imaginez eu pe Casandra Elena, fiica lui Gheorghe Alupului, cea care a fost prima iubire a lui Mihai Eminescu, fata inocenta din Ipotesti care i-a marcat toata viata si opera poetului.Casandra Elena era mai mare decat Mihai Eminescu. Cand poetul era plecat la studii la Viena tanara de 19 ani a murit de dropica.Moartea fulgeratoare a acesteia l-a marcat profund pe Mihai Eminescu, poetul neputand sa uite serile in care el si copila cu parul de aur se plimbau prin codru, pe sub teii infloriti, pana la lacul fermecat plin cu nuferi galbeni. Casandra Elena era foarte frumoasa, precum floarea alba de cires, atat de naturala, atat de pura. Cand am citit "Lacul", "Dorinta", "Floare albastra" si alte poezii in care apare imaginea ei angelica pur si simplu m-am indragostit de ea, dorindu-mi foarte mult sa fie reala si am simtit si durerea pe care a simtit-o Eminescu cand a pierdut-o. Cata trisete tristete a stat la baza acestor creatii minunate si cat a suferit acest poet.Din suferinta lui s-au nascut atatea poezii."Floare albastra" si "Mortua est" sunt doar cateva dintre poeziile dedicate acestei fiinte minunate care s-a stins prea devreme pentru a oferi toata iubirea pe care o avea in ea.Poetul a pastrat-o mereu in sufletul lui.Doar poezia mai reusea sa-i aline durerea cauzata de moartea fiintei iubite.Si eu am realizat multe desene in care am incercat sa redau imaginea ei, asa cum o vad eu, pura, angelica, minunata.

Vizualizări: 16390

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Terezia Filip pe Octombrie 31, 2013 la 12:38pm

 Datele la care sunt iniţiate, scrise şi finalizate poemele eminesciene spun foarte mult despre elaborarea imaginară a poemelor, despre chipurile rezidente în sufletul poetic. Unele păstrează imagini latente din copilăria de la Ipoteşti, peste ele se suprapune apoi un imaginar citadin al poemelor vieneze şi ieşene - unde intră indiscutabil în discuţie Veronica Micle. Altele sunt scrise sau finalizate la Bucureşti aducând noi elemente ale chipului feminin.  De la copila blondă,  îngerul blând de la Ipoteşti, chipul unei artiste din trupele de teatru estompează uşor liniile acestui  imaginar erotic al copilăriei timpurii.  Se abate apoi în textele poetice de pe la 16-17 ani  chipul veronian cunoscut la Viena sau pe drumul spre capitala Imperiului. Acesta va persista intens în poemele etapei ieşene. Apoi vine cel al Cleopatrei Poenaru şi  cel al Mitei Kremnitz, şi poate chiar cel al reginei poete Carmen Silva ce va fi radiat uşor până-n cercul existenţei şi inspiraţiei eminesciene. Femininul eminescian şi chipurile sale e o temă fascinantă şi pentru pictură şi pentru critica actuală. Vezi în revista Nomen  Artis,  Feminul eminescian într-o memorabilă ars erotica

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Iunie 20, 2013 la 11:17am
Multumim.
Nu am stiut acest aspect.
Comentariu publicat de TRAIAN TANASA pe Iunie 15, 2013 la 5:55pm

  

“Regrete”
(15 iunie 2009) /

"Si te-ai dus dulce minune,
Si-a murit iubirea noastra!"
Eminescu, Eminescu,
Grea e viata cu Basescu!

@(DE > TRAIAN ASANAT<) @ 

Comentariu publicat de Menelas CAPLOIU pe Iunie 15, 2013 la 4:47pm

Trecerea timpului, oricât de lung va fi, nu va şterge din cărţi sau minţi, un ,,geniu"

A iubit tot, a pus suflet în pană, a cinstit cerneala pe hârtie. Cine poate şti, ce a iubit mai mult?

Să-l lăsăm sus, unde-i este locul. Putem doar să-l iubim, să fie viu printre noi.

Comentariu publicat de violeta bratu angelica pe Iunie 15, 2013 la 12:08pm

frumoasa  Casandra , asa cum o imagineaza poetul...ati realizat-o frumos, felicitari!

Comentariu publicat de Chifu Ecaterina pe Ianuarie 10, 2010 la 6:59pm
MIHAI EMINESCU – GENIU UNIVERSAL

Cel ce avea chipul unui „înger frumos, pe fruntea căruia era scris semnul Dumnezeirii”, cel ce-a visat „visul vieţii cel chimeric”, când viaţa îi părea „un basm pustiu şi urât”, cel care a revărsat „gândirea-i fără margini peste marginile lumii”, semănând lumină din „tainica-i simţire”, cel care, prin menirea de geniu, n-a fost fericit şi n-a putut „face fericit pe cineva”, acesta este marele Eminescu al cărui nume „a scăpat de noaptea uitării”, el fiind un simbol al eternităţii.
Suflet al poporului român, Eminescu a ridicat spiritualitatea românească pe culmile perfecţiunii, opera sa fiind esenţa acestei spiritualităţi. Poetul şi-a propus în tinereţe să ridice un „palat poeziei şi altul dramei” ce avea ca scena istoria poporului nostru. Eminescu a ridicat un templu in literatura română, opera sa fiind „Ave Maria” în literatura universală.
Geniu românesc, Eminescu a pătruns pe cale universală în sufletele iubitorilor de poezie, graţie profunzimii şi armoniei versurilor sale. Opera sa poartă pecetea eternităţii, prin strălucirea imaginilor artistice şi profunzimea cugetării. Mesajul său liric se materializează în esenţe umane de încântare şi înfiorare în faţa frumuseţii, sensibilităţii şi armoniei poeziei sale, căci adâncurile sufleteşti ale poetului uimesc mereu, prin acel inefabil şi mister ce-nvăluie fiinţa ce-a creat o opera nemuritoare. Eminescu a armonizat ritmurile naturii cu ritmurile inimii sale care a încetat să bată prea devreme. Cuvântul în poezia sa are o magie unică, irepetabilă. Starea de vibraţie ce ne-o dă trăirea estetică, citindu-i versurile, face să ne transpunem în universul mirific al poeziei sale. Poetul a trăit într-un timp şi un spaţiu doar al său, cel poetic, cunoscând starea de poezie, stare ce ni se transmite şi nouă, prin trăirea estetică. Eminescu va rămâne in conştiinţa poporului nostru ca un suflu viu, căci spiritul eminescian este veşnic, veghind asupra noastră din spaţii astrale.
Eminescu rămâne alături de marii poeţi ai lumii, prin opera ale cărei rezonanţe străbat meridianele, fiind îndrăgită şi apreciată de atâţia iubitori de frumos. Avându-l pe Eminescu în suflet, nu mai suntem nicicând singuri, căci purtăm cu noi o bogăţie rară, cea mai de preţ comoară a limbii române, opera unui astru nemuritor, ce va străluci pe firmament cu o blândă lumină, iradiind prin veacuri frumuseţe şi armonie.
Prof. Chifu Ecaterina

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor