Deumlt,pe vremea când oamenii deabia învăţaseră să meargă în două picioare şi să folosească piatra şi băţul,într-o peşteră de la poalele unui munte trăia un om cu oama lui.Pe el il chema Neandertal si pe ea Neandertaliţa.Pe lângă peştera lor mai erau şi alte peşteri unde trăiau alţi Neandertali si Neandertaliţe(pe vremea aia oamenii erau cam lipsiti de imaginaţie aşa că se numeau toţi la fel).
Neandertalul nostru şi cu Neandertaliţa lui se ocupau în principal(ca şi ceilalţi Neandertali şi Neandertaliţe)cu adunatul de rădacini si fructe care le găseau pe jos,şi din când în când mai vânau câte un animal mai puţin iute de picior la care îi mâncau carnea crudă(pentru că nu cunoşteau încă focul)iar blana după ce o curătau şi o lăsau să se usuce la soare o foloseau să se apere de frig.
Într-o bună dimineaţă Neandertalul nostru tocmai când ieşea din peşteră ca de obicei să meargă la adunat de rădăcini şi fructe căzute pe jos nu ştiu ce îi vine să ridice ochii în sus şi vede în coroana unui pom din apropiere un fruct de toată frumuseţea,proaspăt şi pârguit şi numai bun de mâncat(nu ca cele jumătate putrezite pe care le găsea pe jos)numai că nici vorbă să ajungă la el.A încercat el să dea cu pietre in fruct,ca să îl dărame de acolo,dar nu îl nimerea nicicum.A căutat atunci o cracă mai lungă ca să ajungă la fruct să il dea jos,dar nu ajungea.A căutat atunci o cracă şi mai lungă..dar asta era prea grea şi nu putea să o manevreze..
Între timp Neandertaliţa se apucase de adunat rădăcini şi se mai zdropşea la el din când în când şi îi arăta sorele care începuse să se ridice pe cer şi el nu adunase măcar o rădăcină..dar Neandertalul nostru nu o lua în seamă.
Colac peste pupăză mai apăruse şi o maimuţă care îi căşunase şi ei taman pe fructul ăla,şi Neandertalul nostru nu mai prididea să arunce cu pietre după maimuţă şi să se răţoiască la ea ca să ii lase fructul in pace.Şi cum se agita el aşa i-a venit ideea să sprijine craca aia lungă şi grea de copac şi să se urce pe ea,a mai dat el cu pietre după maimuţă ce a mai dat şi după ce a plecat maimuţa a încercat să sprijine craca de trunchiul pomului,dar craca nu stătea nicicum,ba aluneca pe o parte,ba pe cealaltă..
Între timp Neandertaliţa se enerva din ce în ce mai rău şi se tot zdropşea la el şi îi mai arunca din când în când şi cu câte o piatră sau un băţ in cap,dar el tot nu o lua în seamă,doar ca din când în când mai arunca şi el cu câte o piatră dupa ea ca să îl lase în pace.
Când a văzut el că craca aia nu stă şi pace s-a dus să caute alta,la fel de lungă dar care să fie despicată la capăt în formă de "V"(cu toate că nu ştia ce e ăla "V").A căutat ce a căutat şi până la urmă a găsit una,s-a întors cu ea la pom şi a proptit-o cu partea în formă de "V" de trunchiul pomului şi cu cealaltă a proptit-o bine în pământ şi s-a căţărat pe ea să ia fructul,doar că tot nu ajungea,pentru că el trebuia să stea agăţat de cracă şi nu ajungea cu mâna la fruct,care era sus în coroană.
Între timp Neandertaliţa se învârtea în jurul pomului şi făcea ca toate alea văzându-l pe tâmpit unde s-a cocoţat să cadă de acolo şi să-şi rupă spinarea..
Când a văzut Neandertalul nostru că nici aşa nu merge(şi de gura Neandertaliţei care mai avea puţin şi îl lua la bătaie)s-a gândit să se lase păgubaş.Şi tocmai când se apucase şi el de adunat rădăcini ce idee i-a venit ! A lăsat rădăcinile şi s-a apucat să adune crăci mai mici pe care le-a legat de cele două crăci mai lungi pe care le avea cu scoartă de copac şi a făcut o scară !!(cu toate că nu ştia ce e aia "scară").
După aia a fost simplu,a sprijinit scara de trunchiul pomului şi s-a urcat pe ea,şi pentru că pe scară putea sta în picioare s-a întins şi a luat fructul !!
Pfuai..să-l fi văzut ce mândru a coborât el de pe scară cu fructul ! Nu-şi mai încapea în blana care o avea pe el şi nu altceva.I-a arătat Neandertaliţei fructul(care a pufnit enervată şi şi-a văzut de rădăcini) şi după aia l-a dus în peşteră şi se tot învârtea în jurul lui şi îl mirosea pe toate părţile.
Şi iată că a apus şi soarele.Neandertaliţa s-a întors în peşteră cu un braţ de rădăcini şi câteva fructe care le găsise pe jos şi s-a apucat să mănânce.El a luat fructul şi l-a rupt în două şi i-a aruncat şi ei o jumătate (aia mai mică) dar ea a luat jumătatea de fruct care i-o aruncase el şi i-a aruncat-o in cap.Aşa că el a luat şi cealaltă jumătate de fruct(după ce o mâncase pe prima),a mâncat-o şi pe aia şi s-a culcat.
O vreme a stat el foarte liniştit şi mulţumit,gândindu-se ce gust bun avusese fructul,dar după aia şi-a dat seama că fructul nu îi ajunsese nici la o măsea şi maţele începuseră să îi chiorăie ca un cor de broaşte de baltă (cu toate că nu ştia ce e ăla "cor").Şi a început el să se sucească ba pe o parte ba pe cealaltă gândindu-se cum să facă el rost acuma noaptea de ceva de mâncare (că Neandertaliţei nu îndrăznea să îi ceară).
Între timp Nendertaliţa văzându-l cum se foieşte aşa şi ce zgomote ciudate scoate din burtă i-a împins şi lui nişte rădăcini şi nişte fructe cu piciorul,pentru că Neandertaliţei îi era totuşi drag de el,chit că era el încăpăţânat,prost,păros şi mirosea urât.
Neandertalul nostru a luat rădăcinile şi a început să mănânce,ruşinat acum nevoie mare că nu îi păstrase Neandertaliţei jumătatea de fruct,chiar dacă îi daduse cu ea în cap.
După ce a mâncat,Neandertalul nostru a adormit şi a început să viseze.Şi ce vis frumos ! Se făcea că el culesese cu ajutorul scării toate fructele din pomii dimprejur,care de care mai frumoase şi mai pârguite şi ceilalţi Neandertali şi Neandertaliţe se strânseseră în jurul lui şi făceau: "OoooOAAooOoOOOoOAAAAA !!!" Şi îi dădeau pe fructele lui piei de animale şi grămezi de rădăcini..
Şi cum visa el aşa s-a trezit scuturat de Neandertaliţă care îi făcea semn că răsărise soarele şi era vremea să meargă la adunat de rădăcini,dar el s-a zdropşit la ea şi s-a întors pe partea cealaltă,să mai doarmă şi să mai viseze un pic(pasămite muncise mult şi cu spor ziua trecută şi acum avea dreptul la un pic de odihnă).
După ce a dormit bine şi a mai gonit-o de vreo două ori pe Neandertaliţă care tot venea şi trăgea de el,s-a trezit şi a ieşit voios să ia scara şi să se apuce de treabă,dar când colo ce să vezi,prin pomi nu se mai vedea nici un fruct ! Şi stătea Neandertalul nostru şi se scărpina în cap întrebându-se ce se întâmplase cu fructele.Să le fi adunat maimuţa că a vazut că şi-a făcut el scară? Maimuţa era deşteaptă dar nici chiar aşa..şi cum se gândea el aşa şi se învârtea de colo-colo uitându-se după fructe ajunge la o peşteră unde trăiau alţi Neandertali.Şi în faţa peşterii ce să vezi ! O scară ca a lui ! Ba parcă mai mare şi mai bine legată.Neandertalului nostru i s-a ridicat părul în cap şi i s-au zbârlit mustaţa şi barba de supărare,s-a dus şi s-a uitat în peşteră şi înauntru ce să vezi ! O grămadă mare de fructe şi Neandertalii mâncau la ele de le pârâiau falcile..Neandertalul nostru s-a zdropşit la ei,dar ei s-au zdropşit şi mai tare la el,că îi deranjase de la masă,şi au început să arunce în el cu cotoare de fruct si cu ce le mai pica în mână.Aşa ca Neandertalul nostru şi-a luat scara şi a plecat,şi s-a mai dus şi pe la celelalte peşteri de Neandertali,şi pe unde se ducea vedea câte o scară..
Şi atunci Neandertalul nostru s-a întors la peştera lui şi a dat cu scara de pământ şi s-a apucat să adune rădăcini cu Neandertaliţa,în timp ce îi asculta cuminte bodogănelile şi se mai ferea din când în când de pietrele şi beţele pe care i le arunca ea în cap..

 

*chestia asta am gândit-o iniţial ca pe un desen animat,dacă e cineva pe aici care s-ar pricepe şi e interesat îl rog să mă contacteze                

Vizualizări: 127

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de dinu deleanu pe Octombrie 30, 2011 la 8:19am
ma bucur ca ti-a placut :) ma gandeam si eu ca un desen pus pe tube cu chestia asta ar scoate ceva hituri..
Comentariu publicat de Maria Derlean pe Octombrie 29, 2011 la 7:11pm
:)) Nostim! Ar iesi un desen animat amuzant!
Comentariu publicat de dinu deleanu pe Octombrie 29, 2011 la 9:09am
merci :) am mai editat un pic,dupa cum am spus asta era un scenariu de desen animat pe care l-am modificat ca proza scurta

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor