UNIVERSITATEA ....

 

Proiect (program) de cercetare ştiinţifică

28 martie 2016

 

I. Tema de cercetare

 "Paradoxul dintre domeniile culturale şi cele de cercetare este: acolo unde pentru unii termenul armonică reprezintă un sunet şi emoţia care se poate naşte la auzul său, pe ceilalţi armonicele îi retrimet la studenţie unde principalul actor era matematicianul francez al secolului nouăsprezece, Joseph Fourier." (2.4 – MGE, 1998)

 1. Formularea temei de cercetare: BIO-COMUNICAŢII EXTRASENZORIALE

"O teorie nouă trebuie să fie elegantă, simplă, compactă, suplă, adaptabilă, practicabilă şi bună şi să răspundă celor două cerinţe ale unei teorii bune:

a) - trebuie să descrie precis o clasă largă de observaţii pe baza unui model care conţine numai câteva elemente arbitrare;

b) - trebuie să facă predicţii definite asupra rezultatelor observaţiilor viitoare."

(3.41 – Hawking, 1988)

În limbajul actual utilizat în genetică, prin termenul bio-comunicaţii se înţelege în mod special procesul de transmitere a informaţiilor obţinute de om în procesul de cercetare a vieţii, a vieţuitoarelor şi a mediului ambient.

Tema de cercetare propusă se bazează pe atribuirea adiţională a funcţiei de bio-senzor electromagnetic sau antenă de comunicaţie cunoscutelor centrale energetice ale celulelor, mitocondriile, numite în genetică şi senzori de stres.

Pentru a deosebi cercetarea noastră dezvoltată într-un domeniu complet nou şi insuficient studiat până acum de către oamenii de ştiinţă, bio-comunicaţiile vieţuitoarelor prin unde electromagnetice, am adăugat termenul extrasenzoriale, pentru a puncta fenomenul care iese din spectrul celor cinci simţuri fundamentale cunoscute, acceptate şi studiate acum de oamenii de ştiinţă: auzul, gustul, mirosul, pipăitul şi văzul. Este cunoscut faptul că funcţiile acestor cinci simţuri sunt datorate echipării vieţuitoarelor cu bio-senzori specializaţi care recepţionează mesajele din exterior şi transmit în corpul vieţuitoarelor, printr-un mecanism încă neelucidat complet, semnale specifice către creier prin sistemul neuronal, pe baza cărora este modelat şi motivat comportamentul ulterior al acestora.

Studiul macroscopic al fenomenelor electrice şi magnetice este subordonat studiului fenomenelor mecanice şi termice, deoarece identificarea stărilor electrice şi magnetice ale corpurilor şi mărimilor primitive necesare caracterizării lor nu se poate face decât indirect (nefiind direct accesibile simţurilor noastre)... deoarece acestea ajung în stări a căror caracterizare apare incompletă, adică insuficientă pentru a asigura prevederea evoluţiei lor viitoare (atragerea unor corpuri, orientarea în spaţiu)... În aceste stări corpurile au proprietăţi noi, care prezintă un caracter extrinsec şi trecător...  Stările electrice şi magnetice pot fi comunicate şi retrase după voie corpurilor respective, care pot fi readuse în stările iniţiale... În identificarea stărilor electrice şi magnetice ale corpurilor se ajunge la concluzia că, atunci când se găsesc în aceste stări, corpurile interacţionează local cu un sistem fizic distinct de ele, răspândit în spaţiu şi în jurul lor şi care mijloceşte transmisiunea la distanţă a acţiunilor ponderomotoare între ele: câmpul electromagnetic.” (3.51 – Timotin, 1970)

Mitocondriile, aceste organite celulare foarte mici, au fost descoperite în 1886 de Richard Altmann şi sunt întâlnite în toate tipurile de celule eucariote. Studiul funcţionării mitocondriilor a fost şi în atenţia cercetătorului român George Palade, care în 1953 a publicat prima imagine detaliată a lor. Deşi este cunoscut faptul că lipsa mitocondriilor din celule sau încetarea funcţiilor cunoscute ale acestora conduce implicit la moartea celulei şi la încetarea vieţii, multe întrebări au rămas fără răspuns deoarece ele introduc în corpul vieţuitoarei o reacţie inversă necunoscută prin care se programează moartea celulei (1.30 - Pagliarini, 2013).

Întrebări fără răspuns

"Fiecare celulă eucariotă conţine cel puţin o copie a întregului genom nuclear adăpostit în nucleul său. Prin contrast, fiecare celulă conţine câteva mii de mitocondrii. A fost dovedit că mtDNA joacă un rol central în numeroase funcţii celulare, cum ar fi metabolismul (fosforilarea oxidativă), apoptoza, şi îmbătrânirea (Boore, 1999). Este cunoscut de asemeni că mitocondriile sunt semi-autonome, având propriul lor genom şi mecanism de replicare, de transcriere şi de sinteză a proteinelor (Saccone, 2000). Originea mitocondriilor dintr-o bacterie symbiotă este general acceptată, dar, din moment ce în 1960 s-a descoperit că mitocondriile conţin propriul lor genom, mai multe întrebări au rămas fără răspuns. Printre aceste întrebări sunt şi: de ce celulele eucariote tolerează mai mult de o copie a genomului şi de ce uneori genomul mitocondrial al eucariotelor conţine multe, dar nu toate genele genomului nuclear, ajungând astfel într-un punct în care nu mai conţine informaţii indigene suficiente pentru replicare şi exprimare?" (1.47 – Devor, 2005)

 2. Încadrarea temei în contextul preocupărilor şi cercetărilor ştiinţifice

 Această temă de cercetare interdisciplinară, insuficient abordată de oamenii de ştiinţă, se află la graniţa cercetărilor biologice, biochimice, biofizice, electronice, radio-comunicaţii, psihologice, filozofice, etc. şi se încadrează în programul european de cercetare HORIZONT 2020, ca o continuare a programului FP7 de cercetare dincolo de limitele cunoaşterii obiective, având la bază managementul cunoaşterii totale şi a calităţii totale a vieţii, cu relevanţe majore în contextul existenţial şi socio-cultural. De asemeni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) doreşte un amplu dialog pe tema limitelor de influenţă a câmpurilor electromagnetice asupra tuturor organismelor vii: oameni, animale, plante, microorganisme.

Stabilirea dialogului asupra riscurilor câmpului electromagnetic

"Acest manual este destinat să sprijine factorii de decizie care se confruntă cu o combinaţie de controverse publice, incertitudini ştiinţifice, necesităţi de utilizare a tehnologiilor existente şi/sau cerinţe de introducere corespunzătoare a unor noi tehnologii. Scopul său este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor, de a reduce neînţelegerile şi de a creşte încrederea printr-un dialog mai bun. Un astfel de dialog implementat cu succes ajută la stabilirea unui proces deschis, consecvent, echitabil şi previzibil de luare a deciziilor. El poate contribui, de asemeni, la aprobarea şi la introducerea în timp util a noilor tehnologii, protejând totodată sănătatea şi siguranţa comunităţii." (2.3 – WHO, 2002)

Prin acest proiect propunem, pe lângă o convergenţă a limbajelor specifice utilizate în multitudinea domeniilor implicate în cercetarea acestei teme ce-i va putea atrage în cercetare şi pe alţi oameni de ştiinţă încă neimplicaţi, integrarea şi optimizarea unor tehnici noi în genetică, în mod special, şi în medicină şi electronică, la modul general, ce se regăsesc şi în programul european de cercetare HORIZONT 2020, ca parte a Pachetului de Investiţii în Inovaţii în Parteneriat cu Publicul Privat (PPPs) relevant în industria aplicativă din domeniul inovaţiilor în medicină, industrie, etc., dar şi în planul WHO de protecţie la radiaţii.

Conform unuia din principiile de bază ale managementului cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii, suntem obligaţi să utilizăm tehnologia actuală pentru descoperirea cauzelor tuturor neconformităţilor şi a eliminării rădăcinii acestor cauze pentru ca ele să nu mai apară în viitor.

Lansată acum doar ca o ipoteză teoretică, cercetarea propusă şi metodologia de abordare a ei sunt corecte şi valide din punct de vedere ştiinţific prin abordarea cibernetică de studiere a fenomenelor pe baza cărora se pot atribui aceleaşi funcţii unor entităţi ce au structuri asemănătoare (cazul nostru - antene pentru comunicaţii wireless şi mitocondriile) şi invers, adică se pot atribui aceleaşi structuri unor entităţi ce îndeplinesc funcţii asemănătoare (organele artificiale au structuri asemănătoare organelor naturale - vezi nano-motorul şi spirala magnetică ataşate spermatozoizilor lipsiţi de motilitate – 3.15, Wang, 2013).

Corespondenţa obiectivă între un sistem biologic real şi un sistem robotizat tipizat oferă posibilitatea ca, cel puţin întuitiv, sistemul model tipizat să poată înlocui sistemul real, conform unor reguli precise de trecere de la informaţiile obţinute pe modelul tipizat la informaţiile imaginate pe sistemul real. În acest caz, studiul sistemului real complex se poate face prin simularea unei corespondenţe cu un sistem artificial model, despre care se presupune la începutul cercetării că deţine proprietăţile sistemului real.

Din biologie, este cunoscut faptul că senzorii celor cinci simţuri fundamentale ale vieţuitoarelor transmit prin sistemul neuronal informaţii specifice către creier, numit prin extrapolare - microprocesorul biologic. Datorită influenţei pe care mitocondriile o au asupra axonilor, acestora li se atribuie acum funcţia biologică de senzor de stres.

Este deasemeni cunoscută capacitatea păsărilor de a se orienta în spaţiu pe baza unor simţuri extrasenzoriale insuficient cunoscute şi studiate (1.17 – Inner GPS support, 2015).

Este deasemeni cunoscută atribuirea premiului Nobel pentru descoperirea GPS-ului din creier (1.23 – Brain’s inner GPS wins Nobel, 2014), mai precis descoperirea reţelei neuronale asemănătoare display-ului terminal al unui astfel de dispozitiv complex numit GPS.

Din electronică, este cunoscut faptul că undele electromagnetice pot fi un canal suport pentru transmiterea wireless a informaţiilor. Pentru ca aceste informaţii să fie corect transmise, recepţionate, înregistrate şi interpretate de către un microprocesor dedicat unei anume funcţii este absolut necesar ca un astfel de echipament să fie compus din antene, filtre, amplificatoare, inversoare de polaritate, convertoare, adaptoare, modulatoare-demodulatoare şi monitoare. Din aceste motive, pentru ca organismelor vii să li se poată atribui echiparea şi utilizarea unui astfel de echipament biologic asemănător GPS-ului, mai întâi acestora le trebuiesc atribuite şi echipamentele de tip biosenzori sau antene pentru unde electromagnetice.

Programul european e-Health şi telemedicină presupune instalarea unor echipamente tip GPS în organismul uman cu ajutorul cărora se doreşte implementarea sistemului de supraveghere a sănătăţii populaţiei. Un astfel de sistem există implementat şi soldaţilor USA.

Obligativitatea utilizării antenelor în sistemele de comunicaţii wireless

"Antenele sunt elemente indispensabile oricărui sistem de comunicaţie wireless."

(3.13, cap.7 – Azim, 2013)

Obiectivul de bază al cercetării noastre este determinarea cu precizie a funcţionării mitocondriilor ca antene adaptive de recepţie, prin urmărirea funcţionării lor în prezenţa câmpurilor electromagnetice purtătoare de informaţii specifice, dar şi ca antene de emisie, prin înregistrarea unor astfel de bio-câmpuri existente în jurul celulelor şi a decodificării informaţiilor existente pe aceste câmpuri, informaţii ce sunt prelucrate de mediul înconjurător.

Rezultatele concrete ale cercetării practice propusă prin acest Proiect de Cercetare Ştiinţifică vor conduce raţional la validarea sau la invalidarea acestei ipoteze teoretice.

 3. Motivarea alegerii temei

Conform unuia din principiile de bază ale managementului cunoaşterii şi calităţii totale, nicio informaţie nu trebuie neglijată, chiar dacă pare ilogică la prima vedere. O astfel de informaţie trebuie stocată şi gestionată, ca în cazul probelor din criminalistică, până când mijloacele tehnologice noi vor permite descifrarea ei.

Comunicaţiile wireless şi calitatea vieţii

În acest secol, comunicaţiile wireless au un puternic impact în asigurarea calităţii vieţii. Capitolele acestei cărţi acoperă o arie largă a comunicaţiilor wireless care sunt considerate chei tehnologice pentru aplicaţiile viitoare.” (3.4 – Khatib, 2014)

Pe baza preocupărilor ştiinţifice interdisciplinare dobândite prin experienţa mea din diverse domenii în care m-am specializat şi am activat profesional timp de 45 de ani (antene şi comunicaţii spaţiale, industria componentelor electronice şi a echipamentelor electrocasnice, exploatarea şi întreţinerea aparaturii medicale, industria energetică, managementul cunoaşterii şi calităţii totale), în 2006, la vederea întâmplătoare a desenului stilizat al spermatozoidului, existent în orice carte de anatomie, am făcut imediat analogia cu microfonul şi apoi cu clistronul reflex sau tubul cu undă progresivă utilizat în comunicaţiile prin satelit şi despre care aveam cunoştinţe de la cursurile din facultate despre tehnica frecvenţelor foarte înalte.

Intrând cu îndrăzneală şi curiozitate în genetică am descoperit asemănarea izbitoare a formei structurilor de ADN cu structurile antenelor log-periodice de emisie-recepţie a undelor electromagnetice utilizate în radio-comunicaţii şi în telefonia mobilă.

Aceste asemănări ne-au condus, pas cu pas, la aprofundarea studierii rolului şi funcţiilor mitocondriilor descoperite de geneticieni în ultimii ani şi la privirea cu alţi ochi a funcţiei lor de senzori de stres, atribuită de aceştia. Practic, la date similare observate din analiza imaginilor unor structuri am tras concluzii similare cu privire la funcţionarea lor.

 4. Referiri la cercetări anterioare în acest domeniu

 Chiar dacă în literatura de specialitate există diverse articole prin care se descrie faptul că mitocondriile se comportă diferit în prezenţa unor câmpuri electromagnetice, în acest moment nu există un plan de cercetare la nivel mondial în domeniul biologic specific explicării raţionale a influenţei câmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii pe baza existenţei în natura vie a unor senzori biologici de câmp electromagnetic sau noi nu avem cunoştinţă despre acest gen de cercetări desfăşurate, poate, în locuri secretizate şi despre care nu există informaţii publice (https://www.washingtonpost.com/news/speaking-of-science/wp/ 2016/05/13/secret-harvard-meeting-on-synthetic-human-genomes-incites-ethics-debate/).

Propagarea radiaţiei electromagnetice în mitocondrii?

"Ceea ce ştim acum este că mitocondriile emit lumină şi că fiziologia lor este influen-ţată de lumină, iar studiul nostru prezent arată că lumina poate fi ghidată de-a lungul reţelei mitocondriale. Astfel, este foarte tentant de a specula existenţa, în realitate, a unei raze lungi de interacţiune între mitocondriile individuale, rază ce este mediată de radiaţia electro-magnetică. Funcţia biologică şi relevanţa acestui mecanism posibil ar fi următoarea întrebare la care specialiştii trebuie să răspundă." (1.49 – Thar, 2004)

Percepţia biologică a câmpului magnetic

"Capacitatea de a percepe câmpul magnetic al Pământului, care, la un moment dat a fost respinsă ca o imposibilitate fizică, este acum cunoscută ca existând în diverse animale. Receptorii pentru sensul magnetic rămân în continuare necunoscuţi. Se pare totuşi că există cel puţin două mecanisme în acelaşi organism care stau la baza acestui fenomen."

(1.38 – Lohmann, 2010)

Ceea ce este cunoscut în genetică în acest moment este faptul că există o influenţă inexplicabilă în totalitate a mitocondriilor asupra structurilor de ADN nuclear celular pe baza cărora iau fiinţă toate vieţuitoarele bisexuate şi care introduce o doză de hazard şi incertitudine în evoluţia speciilor, deoarece nu există remediu medical al mitocondriilor în cazul concret de îmbolnăvire (defectare) sau de repoziţionare a lor în celulă (dezorientare).

Deoarece mitocondriile nu pot fi controlate bio-chimic de om prin medicamente, în cazul fertilizărilor artificiale mitocondriile maternale fără defecte, existente în ovulul provenit de la o a doua mamă donatoare, sunt utilizate în locul mitocondriilor cu defecte existente în ovulul primei mame donatoare şi purtătoare (caz numit "copii cu trei părinţi"), iar mitocondriile paternale sunt pur şi simplu eliminate, în totalitate, în cazul clasic al Organismelor Modificate Genetic, deoarece acestora nu li se atribuie niciun rol în genetică.

În acest ultim caz, în ciuda formei structurale diferite a mitocondriilor paternale faţă de cea a mitocondriilor maternale şi a apariţiei vizibile la pubertate a mitocondriilor paternale numai în sperma masculilor născuţi natural, combinată cu lipsa lor din sperma masculilor făcuţi în vitro, se menţine în vigoare teoria moştenirii mitocondriilor numai pe cale maternă, teorie pe care ne-am propus să o completăm prin studiul de faţă.

"Există lucruri care ştim că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează."... "Cum ar fi dacă am putea să controlăm lumina şi să călătorim prin intermediul acesteia?" (3.36 – Einstein, 1950)

De mai bine de 20 de ani oamenii de ştiinţă au descoperit că în jurul fiecărei vieţuitoare se găseşte o masă microbială, pe care au numit-o microbiom, ce conţine o cantitate de informaţie de aproximativ 100 de ori mai mare decât informaţia existentă în propriul ADN. Acest microbiom unitar (spaţiul din jurul vieţuitoarei este acum privit ca o componentă biologică a mediului ce conţine microbi activi din punct de vedere metabolic) se uneşte într-un microbiom complex în funcţie de tipul şi de locul în care se află viaţă diversificată.

 Mitocondriile, cancerul şi celulele stem

Este cunoscut de asemeni faptul că multiplicarea celulară este influenţată de către mitocondrii prin poziţia lor în celulă faţă de centrozom (centrul celular), acest fapt conducând, aparent misterios, la apariţia celulelor fiice canceroase ce au mai mult de 3 perechi de centrioli şi la moartea celulelor mame lipsite de centrioli. Un alt fapt cunoscut este reapariţia bolii după 40-45 de zile (perioada necesară multiplicării celulare) de la implantul organelor provenite din celule stem (Universitatea Michigan), deoarece în microbiomul respectivei persoane se află microbi ce păstrează informaţia despre boala avută anterior, chiar dacă organul bolnav a fost extirpat. (4.1 - "1st EMBO Conference on CSPB", 2008)

 Scurt istoric

În 2010 a fost descoperit secretul motilităţii şi orientării spermatozoizilor pe baza apariţiei, la pătrunderea lor în vagin, a emisiei unui flux de electroni de către nucleul din capul spermatozoidului, flux ce scanează organismul femelei şi localizează ovulul (1.39 – Universitatea California, 2010). În 2011 oamenii de ştiinţă au descoperit că microbiomul influenţează mediul, de la meteorologie la epidemiologie (1.36 - Myers, 2011). În 2012 a fost descoperit efectul de stress introdus neuronilor de către mitocondrii (1.31 – Cheng, 2012). În 2013 s-a descoperit că radiaţiile ultraviolete produc mutaţii în ADN, prin introducerea unei informaţii suplimentare ce poate cauza efecte rele sau bune, de la stres la repararea structurii de ADN (1.26 – Idowu, 2013). În 2014 s-a descoperit bio-GPS-ul din creier (1.23 – premiul Nobel, 2014). În 2015 cercetătorii chinezi au reuşit manipularea celulelor cu ajutorul undelor electromagnetice (1.7 - Tsinghua University, 2015). În 2016, datorită lipsei mitocondriilor paternale din sperma băieţilor făcuţi în vitro ce cauzează lipsa de motilitate a spermatozoizilor, se propune ca aceşti spermatozoizi să fie echipaţi artificial cu echipamente tehnice de orientare şi deplasare a spermatozoidului către ovul, deoarece pe de o parte această tehnologie este mai puţin costisitoare decât fertilizarea în vitro, iar pe de altă parte prin această tehnologie se poate implanta în creierul viitorului organism, încă de la ferilizare, o interfaţă de comunicare prin unde electromagnetice (1.2 - Zhou, 1.5 - Derla şi 1.20 - Heinz).

În altă ordine de idei dezvoltate în domenii de cercetare mai puţin riguroase decât cercetarea ştiinţifică, este cunoscut faptul că natura vie răspunde într-un limbaj specific speciei, dar încă necunoscut, la atitudinea în care a fost tratată (consultată / întrebată) de către mediul înconjurător, fie prin influenţa nocivă asupra vieţuitoarelor a undelor electromagnetice produse de om, fie prin utilizarea lor în tratamentele medicale, fie prin utilizarea noilor aparate cu unde electromagnetice destinate alungării dăunătorilor (rozătoare, păsări, etc.).

Toate aceste referinţe, ce încep să reducă doza de incertitudine în cercetarea ştiinţifică prin implicarea raţională a omului în domeniul vieţii şi în modelarea ei pe baza modificărilor genetice, pot fi explicate cu uşurinţă pe baza aşa numitei rezonanţe sau compatibilităţi electromagnetice existentă între senzorii biologici electromagnetici ce se pot afla în organismele vii şi undele electromagnetice existente în atmosferă, putând fi descrisă teoretic prin utilizarea seriilor Fourier a funcţiilor periodice.

Din aceste motive, certificarea ştiinţifică a acestei ipoteze genetice va conduce cu siguranţă la privirea cu alţi ochi a vieţii şi a interacţiunii vieţuitoarelor, putând avea şi un impact major în educaţie şi în sănătate, dar şi în celelalte domenii de activitate.

5. Definirea obiectivului cercetării

 Scopul principal al cercetării practice în domeniul energeticii vieţuitoarelor şi a capacităţii lor de comunicaţie extrasenzorială este o provocare a abordării ştiinţifice interdisciplinară prin intermediul noilor descoperiri ale undei gravitaţionale (aceasta putând fi numită o componentă a părţii întunecate a universului = "materie / energie / lumină" întunecată) şi constă în trei obiective precise, numite direcţii complementare de cercetare:

a) - descoperirea şi stabilirea frecvenţelor de lucru a undelor electromagnetice rezonante prin intermediul acestor bio-traductoare reprezentate de mitocondriile maternale şi paternale, ce asigură o compatibilitate electromagnetică specifică şi puternic individualizată în funcţie de diversitatea speciilor vieţuitoarelor;

b) - certificarea genetică a moştenirii mitocondriilor pe cale paternală şi localizarea lor cu precizie în organismele vii nemodificate genetic, combinată cu certificarea lipsei lor din seminţele OMG-urilor;

c) - conceperea, testarea şi validarea unor indicatori de calitate a vieţii măsurabili pe câmpurile electromagnetice emise de vieţuitoare, ce completează măsurătorile actuale efectuate biologic pe mitocondrii şi pe microbiomul specific vieţuitoarelor.

 Un scop secundar al acestei cercetări aplicative interdisciplinare este înţelegerea evenimentelor care apar în urma practicilor geneticii moderne, prin referire la cauzalitatea comportamentală a vieţuitoarelor determinată printr-o nouă strategie de urmărire şi diagnostic a lor. Înainte de utilizarea şi extinderea pe scară largă a unei noi tehnologii genetice, principiul precauţiei, bazat pe ipoteza consecinţelor nebănuite ale calculului eronat, ne impune introducerea unei strategii de viitor prin viziune şi modelare ipotetică. Pe baza analizei rezultatelor unui astfel de proces, numit trasabilitate în managementul cunoaşterii şi calităţii totale, se poate prognostica cu o precizie crescută evoluţia în timp a vieţii, urmând ca aceasta să devină un argument ştiinţific al criticii obiective adusă producerii şi răspândirii pe scară largă a organismelor modificate genetic, ce se bazează în primul rând pe eliminarea mitocondriilor paternale şi înlocuirea mitocondriilor maternale, ale căror funcţii nu sunt total cunoscute (Natura 2000 – program ce prevede introducerea la scară planetară a OMG-urilor în proporţie de 80-85%, inclusiv a oamenilor, prin rescrierea ADN-ului cu ajutorul laserului 3D).

În acest sens, amintesc faptul că la Cluj există un caz singular în România al unui proces intentat Ministerului Agriculturii şi câştigat în 2010 de organizaţia ecologică non-guvernamentală Agent Green pentru interzicerea cultivării porumbului modificat genetic MON810, deoarece acesta produce cancer unor organe interne ale animalelor hrănite cu el.

 Concepţia eronată asupra mitocondriilor

Erorile din domeniul ştiinţific ar trebui să fie corectate. Altfel se creează o dilemă serioasă în cazul în care acestea sunt perpetuate de oamenii de ştiinţă care copiază unul de la celălalt fără a verifica faptele. Încrederea naivă în această denaturare adusă procesului de fertilizare, ce priveşte pierderea totală a mitocondriilor paternale, bazată pe presupunerea falsă că piesa intermediară a spermei este eliminată, nu trebuie să fie utilizată pentru a sprijini teoriile relaţiilor evolutive bazate pe moştenirea maternă obligatorie a mitocondriilor. Noi pur şi simplu nu ştim încă ce se întâmplă cu contribuţia paternă a mitocondriilor la om şi, folosind tehnici de rezoluţie relativ scăzute ale biologiei moleculare, cea mai simplă explicaţie dată de către cercetători este că acestea sunt diluate. Noi ştim sigur că mitocondriile paternale intră în ovocit la fertilizare şi modelele de evoluţie umană viitoare trebuie să ia în considerare aceste fapte folosind şi analiza mtDNA. Toate teoriile evoluţiei umane care depind de premiza momentului că piesa intermediară a spermei nu contribuie la embrion trebuie să fie reevaluate sau respinse.” (1.51 – Ankel-Simons, 1996)

II. Problema de cercetare

 1. Presupoziţii teoretice şi metodologice

Este certificat faptul că încetinirea activităţii mitocondriilor duce la încetinirea proceselor celulare şi la funcţionarea deficitară a celulei, iar inactivitatea mitocondriilor conduce în final la moartea celulei. Este cunoscut faptul că atribuirea unor medicamente (în special antibioticele) conduc la încetinirea funcţionării mitocondriilor şi la faptul că astfel se poate interveni concret în tratarea anumitor boli, fie prin tratamente medicale, fie chirurgical.

 Compatibilitatea transplantului

"Corpul uman este un organism incredibil de complex care prezintă o rezistenţă impresionantă la influenţele externe, cum ar fi infectarea bacterială prin particulele inhalate. Totuşi, acest lucru se dovedeşte a fi o problemă greu de depăşit la proiectarea şi punerea în aplicare a dispozitivelor implantabile pentru terapia medicală, deoarece organismul funcţionează în mod suprem pentru a respinge orice intervenţie artificială. Unul dintre parametrii critici de luat în considerare este compatibilitatea dispozitivului implantat cu ţesutul adiacent." (3.10, cap 1 – Rodger, 2013)

 Pornind de la cunoscutul rol al mitocondriilor de centrale energetice ale celulelor şi comparându-l cu tehnologiile din industria energetică putem presupune, pe de o parte, că un anumit procent din energia produsă de o mitocondrie provine prin rezonanţă electromagnetică de la câmpul electromagnetic universal, iar, pe de altă parte, că un alt procent din energia produsă chimic de o mitocondrie este răspândit în mediul înconjurător.

De asemeni putem presupune că informaţia depozitată în structura de ADN a mito-condriei este modulată pe o undă purtătoare sau pe câmpul electromagnetic produs de mito-condrie şi că această informaţie va fi răspândită în mediul înconjurător odată cu energia, fără ca aceasta să poată fi vizibilă şi înţeleasă fără echipamente adecvate recepţiei şi decodificării.

Pe de altă parte putem presupune că informaţia conţinută în cuanta energetică captată de o mitocondrie din spaţiu poate fi recepţionată, decodificată şi memorată în structura ADN a mitocondriei în cauză, la fel cum putem presupune şi reciproca, adică informaţia conţinută de o mitocondrie este răspândită în spaţiu prin unde electromagnetice.

Semnalul modulator produs de mitocondriile maternale, ce conţine informaţia genetică, va putea fi numit undă modulatoare.

 Optimizarea metodelor de cercetare

"ADN-ul mitocondrial este o sursă crucială de informaţii în procesul soluţionării relaţiilor evoluţioniste existente între animale, dar răspunsul pe care-l vom obţine va fi la fel de bun ca şi metodele pe care le utilizăm." (1.51 – Ankel-Simons, 1996)

Metodele pe care le propunem a fi utilizate în cercetarea biologică a răspunsului vieţuitoarelor la radiaţiile electromagnetice şi a radiaţiilor emise de vieţuitoare vor fi asemănătoare metodelor utilizate în comunicaţiile spaţiale, tocmai pentru a putea măsura, identifica şi compara spectrele de frecvenţă specifice fiecărei forme de viaţă.

Fig. 7 – Radiaţii electromagnetice (3.33 – Habash, 2007)

Stadiul actual al cunoaşterii raţionale în acest domeniu, dezvoltat fără echipamente electronice de măsură a câmpurilor electromagnetice, este bazat doar pe o vizibilă modificare a poziţiei mitocondriilor în celulă (aceasta putând fi numită în limbajul comunicaţiilor ca fiind reorientarea antenei pentru captarea optimă a undei electromagnetice cu care aceasta rezonea-ză - programul LMSC) şi pe modificarea influenţei acesteia asupra funcţionării întregii celule.

Aceste aşa zise anomalii de funcţionare mitocondrială sunt numite defecte mitocon-driale şi sunt tratate medical prin înlocuirea mitocondriilor maternale, ce sunt prezente în toate celulele corpului uman (cu excepţia limfei), şi prin eliminarea mitocondriilor paternale, prezente vizibil numai în sperma vieţuitoarelor nemodificate genetic. În cazul mitocondriilor paternale, în genetică este totuşi acceptat că un procent de aproximativ 0,66 % din totalul mitocondriilor existente în corpul vieţuitoarelor provine din moştenirea mitocondriilor paternale, dar rolul acestora şi localizarea lor în organism nu sunt precizate.

Pornind teoretic de la funcţionarea ceasurilor electronice pe baza oscilaţiei de înaltă frecvenţă produsă cu ajutorul unui cuarţ, am extrapolat ipotetic această funcţie în domeniul biologic al funcţionării pulsatorii a inimii.

Datorită faptului că, în cazul omului, mitocondriile paternale există sub o formă circulară asemănătoare unor antene dipol poziţionate în cascadă şi că dimensiunea acestora la om este de aproximativ 3 microni în diametru, am calculat teoretic frecvenţa de rezonanţă a acestui bio-laser cuantic în cascadă, aceasta fiind de 30-33 THz.

Aflat într-o cavitate rezonantă (corpul uman), putem presupune că acest laser poate funcţiona într-o bandă largă de frecvenţă, intrând în comunicaţie cu mitocondriile maternale.

În aceste condiţii, pulsul cardiac ce se determină în nodul sinusal poate fi o subarmonică a oscilaţiei mitocondriilor paternale, aflată în plaja 60-75 pulsaţii pe minut.

Datorită faptului că în cazul de stop cardiac se apasă pulsator în zona apendicelui xifoid (vârful sternului) şi că una din cele mai cunoscute boli ale sângelui, leucemia, poate fi tratată prin transplantul de măduvă existentă în stern, am localizat ipotetic prezenţa normală a mitocondriilor paternale numai şi numai în apendicele xifoid. Din această locaţie aflată în preajma timusului, mitocondriile paternale ar putea avea şi un rol în imunitate prin informarea corectă a organismului despre posibilele pericole, existente în exterior, şi activarea celulelor Natural Killer ce acţionează asupra microbilor pătrunşi întâmplător sau nu în organism.

Diferenţele specifice între abordările aceloraşi fenomene pe baza cunoaşterii obiective din domenii complementare de activitate, cum sunt medicina şi electronica, ne pot conduce spre o convergenţă a ideilor numai şi numai prin confirmarea practică a măsurătorilor efectuate concret cu aparatură electronică adecvată pe organismele vii, pe celulele vii şi pe mitocondriile existente în ele. Singura problemă ce nu a putut fi remarcată obiectiv înainte de aplicarea tratamentelor de fertilizare artificială este infertilitatea naturală a organismelor modificate genetic, certificată acum prin lipsa de motilitate a spermatozoizilor şi incapacitatea lor de a se întâlni natural cu ovulul. În ceea ce priveşte transplantul de mitocondrii din ovul, în opinia mea, problema majoră ce va apare la aceşti copii va fi lipsa de comunicare extrasenzorială cu părinţii, ceea ce va conduce la comportamente şi evoluţii inexplicabile ale lor faţă de tradiţiile familiale în care se nasc şi cresc. Practic, datorită lipsei rezonanţei electromagnetice dintre părinţi şi copii, se va intra într-o nouă eră a incertitudinii evoluţiei.

Mulţumesc pe această cale cercetătorilor oneşti care au menţionat în articolele lor dificultăţile de tratament efectuate chimic asupra mitocondriilor şi faptul că, pentru a reduce incertitudinea tratamentelor medicale, sunt nevoiţi să ceară permisiunea organelor competente pentru aplicarea unor tratamente chirurgicale de înlocuire a mitocondriilor maternale şi de eliminare a mitocondriilor paternale.

 2. Formularea problemei de cercetare

 Problema pusă în cadrul acestei tematici este reală şi de interes atât pentru stoparea infertilităţii şi a creşterii imunităţii organismelor vii prin reducerea modificărilor genetice doar la nivel de cercetare până la clarificarea obiectivă a reacţiilor inverse introduse de acestea în sistemul planetar, cât şi pentru stoparea fenomenelor adiacente, inexplicabile acum pe baza cunoaşterii raţionale, cum sunt apariţia unor noi tipuri de microbi şi extinderea lor, răcirea globală şi schimbările climatice provocate, în opinia mea, prin reacţia inversă introdusă în sistemul ambiental de către câmpurile electromagnetice realizate diferit de organismele nemodificate genetic şi de organismele modificate genetic.

Delimitând clar presupoziţiile se pot pune următoarele întrebări problemă:

a) - De ce organismele modificate genetic sunt infertile 100%?

b) - De ce organismele modificate genetic au imunitate scăzută faţă de cele naturale în faţa agresiunilor microbiale externe?

c) - De ce copiii făcuţi în vitro prezintă boli cardiace în proporţie de patru ori mai mare decât copiii născuţi natural?

d) - De ce copiii făcuţi în vitro sunt autişti într-o proporţie mai mare?

Răspunsurile la aceste întrebări, cât şi la altele de acest fel, trebuie să fie raţionale şi bazate pe rezultatele concrete ale cercetărilor complexe efectuate în domeniul vieţii. Hazardul sau incertitudinea cauzată de lipsa cunoaşterii totale conduce la divergenţe de opinii, la conflicte de interese, la atitudinii diferite, etc. şi, în final, la amplificarea incertitudinii.

 Blocaje în cercetarea asigurării securităţii şi eficacităţii

tehnologiilor de fertilizare artificială IVF/ICSI

O temă importantă rezultată din acest studiu constă în dificultatea cu care se confruntă anchetatorii pentru a stabili cu exactitate riscurile ce apar în procedurile de fertilizare asistată, inclusiv ICSI. Aceste provocări includ lipsa raportării standardizate a anomaliilor congenitale în întreaga lume, lipsa unor metodologii standardizate pentru procedurile de hiperstimulare ovariană şi pentru procedurile de fertilizare asistată, blocarea studiilor comparate pe pacienţii studiaţi, determinate de caracteristicile unice şi combinate ale fiecărui cuplu, şi incapacitatea de a proiecta şi executa studii prospective şi bine controlate din cauza constrângerilor etice evidente. Utilitatea studiilor retrospective care se concentrează pe problemele de siguranţă a procedurii de fertilizare asistată rămâne controversată. Aceste studii retrospective continuă să genereze rezultate ce alarmează pacienţi, datorită metodologiei precară de studiu.” (1.43 – Alukal, 2008)

 3. Ipoteza de cercetare

 Reflectarea obiectivă a acestor ipoteze originale şi complet noi, stabilite pe baza cercetării fundamentale în domeniul vieţii utilizând managementul cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii, va deveni relevantă numai şi numai după procesarea statistică a informaţiilor rezultate în timpul aplicaţiilor şi a probelor obiectiv colectate, urmând ca numai în cazul în care rezultatele sunt pozitive, repetitive şi reproductibile, indiferent de loc, să se ia decizii la nivel naţional şi, de ce nu, la nivel mondial.

Această ipoteză de cercetare a bio-senzorilor de comunicaţii electromagnetice nu pare a face acum obiectul de cercetare al oamenilor de ştiinţă, motiv pentru care nu pot face referinţe certe la lucrări ştiinţifice, ci, cel mult, la lucrări conexe scrise de oamenii de ştiinţă, filozofi sau simpli scriitori cu privire la teoria corzilor, teoria panspermiei, etc. Dar mă abţin.

Generalizarea unor rezultate insuficiente sau contradictorii pot conduce la concluzii şi decizii incomplete, motiv pentru care este posibil ca, pe parcursul cercetării concrete în domeniul nano-celular, ipotezele de cercetare stabilite acum să sufere modificări, la fel cum este posibil să apară repere teoretice şi terminologii noi care să conducă la formularea unor noi ipoteze înainte de a se formula o teză fundamentală asupra apariţiei şi evoluţiei vieţii.

Cazurile izolate de modificare a rezultatelor experimentelor practice, întâlnite şi în lumea cercetării genetice sub forma unor distorsionări a rezultatelor pentru a se emite concluzii preconcepute, au fost şi vor fi, mai de vreme sau mai târziu, descoperite de alţi cercetători oneşti ce au pătruns pe canalele deja bătătorite sau care vor pătrunde cu curaj pe această pistă nouă, dar deja rulată prin rezultatele muncii noastre, astfel încât demonstrarea şi argumentarea prin surse, date şi exemple concrete însoţite de materiale ilustrative obiective vor constitui şi baza formulării concluziilor acestui studiu.

Posibilităţile şi limitele previzibile sau nu ale întemeierii şi confirmării ipotezelor emise iniţial pot fi corectate sau extinse numai prin introducerea unor metode noi de cercetare inginerească în genetică. Utilizarea în genetică a metodelor utilizate în electronică nu reprezintă neapărat superioritatea acestor metode ci pur şi simplu ea este o extrapolare a tehnicilor de măsurare practicate în cercetarea dintr-un domeniu al ştiinţei ce se ocupă cu partea invizibilă a manifestărilor materiei (transmiterea informaţiilor la distanţă prin unde electromagnetice - pe care o putem numi partea întunecată a universului) într-un alt domeniu care se ocupă numai şi numai de partea vizibilă a universului (materia), biologia şi genetica.

 Navigând în viitor

Există un sentiment palpabil de impuls al cercetătorilor dintr-o gamă diversă de discipline care conlucrează pentru a descoperi secretele magneto-recepţiei, dar ei sunt încă departe de destinaţia finală.

"Ceea ce avem este o mulţime de dovezi în vigoare ce asigură condiţiile necesare pentru ca această ipoteză să fie adevărată. Dar, acum este necesară corelarea acestor descoperiri cu comportamentul animalelor, şi acolo ne confruntăm cu un mare decalaj", spune Thorsten Ritz, biofizician la Universitatea California, Irvine.

"În ciuda progreselor recente, domeniul magneto-recepţiei a fost îngreunat de faptul că multe descoperiri s-au dovedit a fi dificil de reprodus", spune Henrik Mouritsen, neurobiolog la Universitatea Oldenburg, Germania.

"Este posibil ca şi alte site-uri să poată furniza diferite tipuri de informaţii cu privire la diferite aspecte ale câmpului magnetic, care apoi converg în creier", spune David Dickman, neurobiolog la Baylor College of Medicine Houston, Texas.

"Pe cât este de dificilă această muncă, pe atât este de interesantă, pentru că fiecare doreşte să fie primul care demonstrează modul în care funcţionează acest extra-sens", spune Michael Winklhofer, geofizician la Ludwig-Maximilians University Munich, Germany.

(1.27 – A sense of mystery, The Scientist, 2013)

 4. Alegerea metodelor de cercetare

 Trecerea de la cercetarea fundamentală la cercetarea aplicativă presupune abordarea şi implicarea inginerească în stabilirea metodelor de lucru şi a resurselor. Pentru ca metodele de cercetare să fie în concordanţă cu tema aleasă, vom face referire la obiectivul acestui plan de cercetare (I.5 – pg.7), unde există trei direcţii fundamentale pe baza cărora vom stabili personalul, locul şi aparatura necesară implementării metodelor de cercetare:

a) – personalul şi aparatura electronică de măsură necesare măsurării, descoperirii şi stabilirii frecvenţelor de lucru a posibilelor unde electromagnetice emise de vieţuitoare şi laboratoarele biologice unde se pot face astfel de măsurători;

b) - testele ADN pentru certificarea genetică a moştenirii mitocondriilor pe cale paternală şi localizarea lor cu precizie în organismele vii nemodificate genetic.

c) - din statistica măsurătorilor efectuate la punctele 4.a şi 4.b se vor putea extrage şi defini anumiţi indicatori noi de calitate a vieţii.

 Antenele de comunicaţie şi organismele vii

"În ultimul deceniu, antenele microstrip sunt prezentate pe larg în diverse articole şi cărţi. Cu toate acestea nu este prezentat efectul corpului uman asupra performanţei electrice a antenelor portabile, la 434 MHz. Proprietăţile de transmisie RF ale ţesuturilor umane au fost investigate în mai multe articole. Antenele portabile aflate în imediata apropiere a unui corp uman sunt prezentate în gama de frecvenţe cuprinse între 800 MHz și 2700 MHz. O antenă textilă performantă în apropierea corpului uman este prezentată la 2,4 GHz. Este studiat şi efectul corpului uman la 100 MHz în antenele radio portabile. Autorii au ajuns la concluzia că antenele portabile, trebuie să fie mai scurte cu 15% până la 25% din lungimea antenei aflată în spaţiul liber. Măsurarea câştigul antenei arată că un dipol lat (116 x 10 cm), are câştig - 13 dBi. Antenele prezentate în [10-13] au fost dezvoltate mai ales pentru aplicaţiile celulare. Cerinţele şi gama de frecvenţe pentru aplicaţiile medicale sunt diferite de cele pentru aplicaţiile celulare." (3.13, cap13 – Sabban, 2013)

 Datorită poziţionării structurii de ADN în mitocondriile maternale şi a asemănării ei cu CIP-ul existent în telefonia mobilă, în acest moment presupun că undele modulatoare produse de mitocondriilor maternale, care sunt inferioare frecvenţei de rezonanţă a mitocondriilor paternale - cel puţin la om, se poate afla în plaja 1 MHz - 5 GHz şi propunem utilizarea unor echipamente de emisie-recepţie pentru această plajă, cu observaţia că măsurătorile practice ce se vor efectua vor determina cu precizie aceste frecvenţe.

5. Forme de colaborare ştiinţifică, surse bibliografice noi şi posibilităţi de documentare, de colectare şi de prelucrare a datelor

 Comitetul Conferinţei Internaţionale despre Scrierea Genomului Uman, ce a avut loc la Washinton DC în perioada 1-3 decembrie 2015, recomandă limitarea scrierii embrionilor şi gameţilor umani numai în scop de cercetare şi solicită cooperarea naţiunilor ca fiind necesară pentru stabilirea metodelor standard utilizate în terapeutică.

 Propunem colaborarea cu Universităţi şi Centre de Cercetare din ţară şi din străinătate care ne pot permite accesul la documentele din acest domeniu de cercetare, pe care le deţin, urmând ca forma, locul şi perioadele de întâlnire să se stabilească de comun acord.

Colaborarea cu astfel de instituţii, interesate în dezvoltarea unei ramuri complet noi de cercetare, ne poate asigura şi pune la dispoziţie, pe lângă propria lor competenţă, aparatura de măsură şi materialele pe care se pot face măsurătorile şi testele.

În acest sens am luat legătura cu doamna asistent profesor B. G., de la Universitatea ..., Facultatea de Biologie, şi cu domnul profesor I. M., de la Universitatea ..., Facultatea de Electronică, care s-au arătat interesaţi de colaborarea în acest domeniu.

 Acest fapt nu presupune limitarea extinderii acestor posibilităţi de colaborare, inclusiv prin participarea la "5th International Conference on Advancements of Medicine and Health Care trough Technology – MediTech2016", organizată de Universitatea Tehnică Cluj Napoca în perioada 12-14 octombrie 2016.

 

 

Vizualizări: 110

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor