Ziua mă îngân cu păsările, Doamne,

Mă și întreb dacă păsările zboară când e negură

Tot ziua număr orele și încerc să mă conving că viața nu e o curgere,

ci un set de cercuri concentrice, cicluri de coborîri și urcușuri în cerc

Tot ziua mă minunez cum nu pot, precum bătrânul artist din roman,

să stabilesc unde este punctul în care un râu se varsă în celălalt.

 

Noaptea mă adun cu liniștea și mă prefac în candelă -

rugăciune aprinsă până când soarele va răsări din nou.

 

Cu ziua și cu noaptea mă îngân, Doamne,

mă adun în mănunchiuri de cântec,

iar apoi mă risipesc în muzica altora.

 

Cu viața mea, Doamne, cum să mă adun?

Cu muzica mea, Doamne, cum să mă împac?

Cu viețile altora cum să nu mă risipesc?

 

Prefă-mă, Doamne, într-o rugăciune,

nu una deșartă, ci una roditoare

Prefă-mă, Doamne, în ce crezi tu că mă pot împlini

Dă-mi forma cuvântului tău ascuns, nerostit încă

Rostește-l, Doamne, pentru mine,

 să-i simt ecoul cât toată viața mea.

 

Vizualizări: 129

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Emilia Ivancu pe Noiembrie 25, 2011 la 5:19pm

Va multumesc pentru lectura.

Comentariu publicat de Petru Jipa pe Noiembrie 2, 2011 la 11:38pm
Minunat!
Comentariu publicat de elena liliana pe Noiembrie 2, 2011 la 9:35pm
foarte frumoasa aceasta poezie, candela a credintei in Dumnezeu.felicitari!
Comentariu publicat de Emilia Ivancu pe Noiembrie 2, 2011 la 8:29pm
Va multumesc tuturor pentru semnele de lectura. Cu drag va mai astept!
Comentariu publicat de Ligia Mihaela Ionescu pe Noiembrie 2, 2011 la 8:16pm

Ziua mă îngân cu păsările, Doamne,

Mă și întreb dacă păsările zboară când e negură

Tot ziua număr orele și încerc să mă conving că viața nu e o curgere,

ci un set de cercuri concentrice, cicluri de coborîri și urcușuri în cerc

Tot ziua mă minunez cum nu pot, precum bătrânul artist din roman,

să stabilesc unde este punctul în care un râu se varsă în celălalt.

 

Noaptea mă adun cu liniștea și mă prefac în candelă -

rugăciune aprinsă până când soarele va răsări din nou.

Comentariu publicat de Anca Tanase pe Noiembrie 2, 2011 la 9:16am
Asa sa va deaDumnezeu !
Comentariu publicat de Luminita Gheorghe Ciobanu pe Noiembrie 2, 2011 la 1:50am
frumos...

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor