Dormi soldat, dacă ești obosit!

În gropi săpate în pământ

Care arată ca niște morminte

Ferește-ți somnul profund de mortiere

Nu aici e cavoul tău, fii liniștit!

Dimineață începe ziua națională

Ești departe de țară

Dar poate primești cadou

Măcar niște apă, aici în deșert

Căci tu trebuie să dărui sacrificiu

Asta e soldat... ești la război bătrâne!

 

Fixează-ți proteza pilotule

Și dă-i drumul, decolează!

Ca să zbori nu ai nevoie de picioare

Adu-ți mireasa aici, lângă ruine

Lângă case, străzi și vieți bombardate

Arată tuturor că obiceiul în lume

E ca viața să învingă orice moarte

 

Ah, ai o clipă de răgaz, soldat?

Dă-ți casca jos, acolo, în tranșee

Uite un pisoi mic, orfan!

Nu voiai tu să ai parte de un suflet cald?

Tanchist, fii prietenos!

Sunt copiii populației eliberate

Vin să-ți încalece tunul

Îi fascinează, doar el le-a dăruit

Unora, cele două cârje

Arată-le că tancul nu are frâne

Căci așa e la război, bătrâne!

 

Așa soldat, încurajează băștinașii!

Sunt timorați, ce vrei?!

Să-și ducă viața ca mai înainte!

Să își ocupe locuințele din nou

Chiar dacă nu mai au peretele din față

Să știe că nu suntem de vină noi

Doar că, așa este după un război!

 

Curăță, soldat, tot câmpul!

Adună toate căștile de tablă

Lăsate în urmă de acei câini sălbatici

Care au fugit la ei acasă

Cu coada între picioare

Escavează, apoi, prin casa aia bombardată

Caută și tu niște cadavre

Dă-le femeii de acolo ce stă pe un scaun

Nu vezi că te așteaptă aproape?

Căci așa fac femeile toate

După un război, trimit către cei dragi

Care nu mai sunt, rugăciuni și șoapte

 

Lasă-i pe refugiați să treacă!

Nu știu unde se duc ei

Căci și dincolo sunt sub foc

Dă-le soldat, din elicopter, mâncare!

Dar nu te apropia prea mult

Căci vor să fugă și se prind de bare

Lasă și femeile cernite

Să vină la gard să-și plângă morții

Au prea puține lacrimi

Greu de împărțit în sute de mii de porții

Aterizează acolo, platoul e bun!

Te întrebi de ce aleargă și sunt speriați?

Pentru că tot locul ăsta pentru ei e sacru

Dar nu-i nimic, trebuie să înțeleagă

Că asta cu locul neîntinat

Nu poate să mai meargă

Pentru că așa este la război!

 

Ți-e greu, soldat, în acest teatru?

Atunci fă munci ușoare

Du-te și evacuează toți copiii

Atâția câți au mai rămas

Apoi du-te cu ceilalți și vopsește bombe

E o activitate distractivă și se face în grup

Nu ieși afară dacă nu vrei să vezi

Cum cad ai noștri din elicoptere

Ca fructele mult prea coapte

Sau dacă nu vrei să vezi mâini tăiate

Ale unora de care ai noștri zic că-s trădători

 

Soldat, lasă-i pe copii să se joace

Printre tancurile părăsite

Șutează și ei la zidul

Unde-i desenată

A țării lor hartă, ciuruită toată

Se joacă cu pistoale?

Fii fără grijă, încă folosesc de jucărie!

Terenul lor de joacă

E lângă o sondă în flăcări?

Nu îți face griji, s-au obișnuit

Veșnic în pericol, flămânzi și goi

Căci așa este la război!

 

Printre ruine, astăzi mai auzi scâncete

Peste tot unde te duci

Dar de-acum nu îi mai scoate nimeni

Mai sunt unii prin tunele

Au fost răpiți și au murit de sete

Doar câte unul a mai supraviețuit

Iar ieri am cumpărat un prunc

Pe țigări, de la un inamic

Și ca bonus, i-am promis că nu-l ucid

Când se întoarce cu spatele

Nu te mai ruga, că-i de prisos

Aici nu există Dumnezeu

Doar dacă s-a întrupat

În câini și porumbei

Ce se află astăzi în moschei

 

Unde te uiți, soldat?

Nu, alea nu sunt ziduri

De gloanțe ciuruite

Ci doar fețe de copii

Găurite de bacterii parazite

Dar nu-ți fă griji, soldat

Așa e la război!

 

Îți este frică de explozii, soldat? Și mie

Dar știi de ce anume îmi este și mai tare?

De florile împărțite la mormântul meu

De soldatul de gardă

La cimitirul național

În ziua festivă de comemorare

Dacă respir nori negri și toxici

De la câmpurile de petrol ce ard

Dacă pășesc pe străzi pline de moloz

Cu clădiri și mașini devastate

Atunci umbra armei mele

Care stă rezemată, în picioare

Știu că e infinit mai mică

Decât umbra copacului

Sub care stau tolănit, ocrotit de soare

Căci așa e la război, pentru fiecare!

 

Fii bărbat, soldat!

Tatăl acela plânge de disperare

Dar nu pentru că și-a pierdut copilul

Fiindcă și-a mai pierdut doi

Ci pentru că nu găsește

Toate membrele la fiecare

Hai mai bine printre case

Să jucăm mingea cu puștii

Pe trepte, căci printre ruine

Doar scările au mai rămas întregi

Și atenție la țevile de fier-beton

Sunt suliți peste tot, doar pentru noi

Șaptezeci de ore au bombardat

Căci așa e la război!

 

Odihnește-te soldat, puțin, pe câmp

Zona care arde e departe

În oraș, toți avocații, plini de sânge

S-au transformat în doctori

După acel masacru

Și nimeni nu are timp a plânge

După ce peste spital a căzut o bombă

Toți pacienții au uitat de boală

Acum au răni deschise

Și nimeni nu-i pansează

Cuvântul de ordine e evacuare

Transferă toți morții vii sau viii morți

Într-o școală, undeva în depărtare

 

Când ești rănit, soldat, urlă!

Urlă din toți rărunchii, zbiară!

Căci asta îți este permis

Și doar atât mai poți să faci

Până la urmă, în ultimele clipe

Nu e nicio diferență între ei și noi

Ce vrei... doar așa e la război!

 

Fii vigilent, soldat!

Nu te lăsat de emoții moleșit

Așa sunt copiii războiului

Se bucură când văd o ploaie

Căci numai foc au văzut săracii

Și fum negru

De câmpuri de petrol pârjolite

Lăsate în urmă de inamicii răi ca dracii

Așteaptă în câmp, murdari

Dislocați, să se termine lupta acerbă

Familii, copii crescuți de copii

Căci așa e la război

Se numără doar cei care-s vii!

 

Lasă copiii să vadă lupta!

S-audă, să-nțeleagă

Să știe ce-i așteaptă

Dacă vor hotărî, când vor fi mari

Că tot războiul trebuie să-l aleagă

Vizualizări: 30

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor