Astăzi se împlinesc 97 de ani de la naşterea unui titan al muzicii populare şi a romanţei româneşti.

IOANA RADU (n. 17 febr. 1917, Bucureşti – d. 18 sept. 1990, Bucureşti). Cântăreaţă de muzică populară şi romanţe. Imediat după naşterea sa , familia Braia s-a stabilit la Craiova, unde tatăl şi-a deschis o cârciumă. Pe numele său adevărat Eugenia Braia, studiază la Liceul  „Elena Cuza” din Craiova, unde profesoara de muzică, Elena Simionescu, îi cultivă dragostea pentru cântecul lăutăresc şi mai ales pentru romanţă. Se căsătoreşte cu un profesor de muzică, Romeo Rădescu, cu care s-a stabilit la Târgu Jiu. După un periplu la Calafat şi Corabia, în 1936, datorită situaţiei financiare precare, şi-a părăsit soţul mergând la Bucureşti. După câteva înregistrări la Radio cu melodiile Mi s-a rupt căruţa-n drum, Bună seara, mândră bună, Foaie verde trei spanace, unde a reuşit să impresioneze, la propunerea dirijorului Alfred Alessandrescu, participă la concursul de muzică populară organizat de Radiodifuziunea română, la care erau înscrişi peste 800 de interpreţi. Comisia era formată din Ion Filionescu, Valentina Creţoiu, Alfred Pagoni şi Alfred Alessandrescu. După şapte zile, doar două nume au apărut pe lista celor admişi: Eugenia Nedelea (Rodica Bujor) şi Eugenia Braia, cu numele de artistă Ioana Radu, nume pe care i-l dă compozitorul Ion Filionescu. A urmat semnarea unor contracte cu restaurantele „Azuga” din Ploieşti şi „Potcoava” din Bucureşti. În 1947, la sărbătorirea a 40 de ani de carieră a compozitorului Grigoraş Dinicu, la Ateneul Român, a cântat împreună cu Maria Tănase, Rodica Bujor, Fănică Luca şi Ion Luican, având drept acompaniament orchestra „Barbu Lăutaru”, formată din 80 de instrumentişti. Ulterior, a fost angajată la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase”, unde cânta şi Maria Tănase, iar apoi la Circul de Stat. Face multe turnee în ţară şi străinătate şi înregistrează discuri. A cântat, de-a lungul timpului, pentru multe celebrităţi, Nicolae Iorga, compozitorul Yehudi Menuhin, Gilbert Bécaud, violonistul David Oistrah, Ion Voicu, Teodor Rogalschi, Phil Ionescu, George Vraca. Într-un turneu, pe şoseaua Orşova – Caransebeş, autobuzul care transporta artiştii a suferit un accident de circulaţie, Ioana Radu fiind grav rănită la picioare, rămânând cu sechele pe viaţă. În 1963, sprijinită în baston, o vizitează pe marea sa prietenă Maria Tănase, la spital şi plănuiesc un mare turneu în comun. Moartea Mariei a surprins-o pe scenă, la Oradea. Spectacolele de adio, de retragere din viaţa muzicală le-a dat în oraşele Timişoara, Arad şi Cluj, pe stadioane, datorită mulţimii oamenilor care doreau să fie alături de marea artistă, la ultima ei apariţie. A participat la mai multe ediţii ale Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de Aur”, de la Târgovişte. În 1986 Ion Popescu Gopo a inclus-o în documentarul „Bucureştiul ieri, Bucureştiul azi, Bucureştiul mâine”. Prietenii, majoritatea colegi de breaslă, au iubit-o şi au respectat-o pentru ceea ce era şi va rămâne: o adevărată regină a romanţei, i-au dedicat un concert aniversar în momentul în care a împlinit 50 de ani de carieră artistică, în 1987. A fost înmormântată la cimitirul „Bellu”. Această „redutabilă ambasadoare a cântecului românesc” afirma  „pentru mine romanţa este raţiunea de a fi! Am iubit-o, am cântat-o, am adunat-o şi am risipit-o”. 

Vizualizări: 441

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Maria Oita pe Februarie 21, 2014 la 10:47am

Maria Tanase, Ioana Radu si Maria Lataretu sunt diamantele muzicii populare romanesti,restul ..perle de cultura si coloratura!

Multumesc pentru aducere aminte...

Comentariu publicat de iulian damacus pe Februarie 20, 2014 la 5:41pm

o ascult întotdeauna cu plăcere, păcat că  romanţele se transmit rar...

Comentariu publicat de Terezia Filip pe Februarie 20, 2014 la 2:08pm

Sufletului tulbure al postmodernităţii, eclectic şi derutat (nu însă şi fericit) - cum să-i corespundă duioşia,  tandreţea şi armoniile romanţei?

Acea frumuseţe ţine de un trecut pe care azi nu suntem în stare nici a-l  mai avea, nici a-l înţelege. Entropia e în plină acţiune.

Comentariu publicat de Veronica Carjeu pe Februarie 19, 2014 la 4:33pm

Interesant articolul, putini mai asculta romante...

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Februarie 19, 2014 la 12:05pm

Intr/adevar o regina.

Din pacate acest gen de muzica in zilele noastre este trecut cu vederea. Oamenii moderni au alte gusturi muzicale. Pacat.

Romanta trezeste tot in sufletul ascultatorului. Este ceva unic. Erau alte vremuri, alti oameni.

Multumim pentru articol.

Felicitari.

Comentariu publicat de lilika negulescu pe Februarie 18, 2014 la 1:51pm

Romanta este genul de muzica preferat.De- a lungul timpului mergeam cu raposatul meu sot la`` Crizantema de aur  `` ce are loc in fiecare an la Targoviste .Ma bucur ca mai exista si astazi persoane care prefera acest gen de muzica ..ce starneste amintiri si nostalgii dupa iubirile pierdute ..

Comentariu publicat de Victoria Stoian pe Februarie 18, 2014 la 9:28am

O minunată şi necesară aducere-aminte. Regina romanţei trăieşte şi e ascultată pe you tube de milioane de fani.

Comentariu publicat de olga vaduva pe Februarie 18, 2014 la 12:33am

Am ascultat-o din tinerete, si o ascult si acum cu mare drag!!!O seara binecuvantata va doresc!!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor