Paloma, au rămas doar câteva pene în cuibul tău.
Vântul le răsfiră dintr-o parte în alta
bâzâind ca un bondar prin corole goale.
Seara mai ales,
tristețea cuibului părăsit
e mai grea decât noaptea
care vine târându-se cu întunericul pe urme.
Sub mărul de lângă fântână
bicicleta a rămas singură acum.
Ce mult e de-atunci!
Îndrăgostiți ca niște porumbei nebuni
priveam spre cuib;
eram veseli, eram tineri.

E toamnă, e târziu, e prima zăpadă.
Ochi secat,
fântâna a rămas fără apă.
Mărul a îmbătrânit,
e aproape uscat.
Crengile înegrite
îi tremură de prea multele ploi maladive.
Vântul, același,
bondar rătăcit prin corole goale,
bâzâie a pagubă,
răsfiră două pene
rămase-ntr-un cuib părăsit,
și o barbă căruntă.
Relicve.

Din volumul „Privire prin fereastra cu geamuri sparte”, Editura Singur - 2017.

Vizualizări: 18

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor