obișnuiam să-ngrop absența ta în vin 
și-apoi sorbeam din noaptea ta puțin câte puțin 
până ce trupul tău prindea contur la mine-n trup 
și eu n-aveam degete destule ca rochia să mi-o rup 
și aveam sânul ars de dor 
și dor mi-era 
ce dor mi-era 
iar palma ta cum un șuvoi de apă din cișmea aluneca 
deasupra mea 
și apa în vin se prefăcea 
doar 
apa setea mi-o stingea 
și un parfum de vinișor se înălța din carnea mea 
paharul meu roșea roșea ca trandafirul se făcea 
un nor etern se răsucea în carnea ta deasupra mea

Vizualizări: 90

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de adelina fleva pe Septembrie 5, 2016 la 9:29am

multumesc frumos !

Comentariu publicat de Mihai Ștefan Arsene pe Septembrie 5, 2016 la 9:14am

superba poezie ... ... ... nu am cuvinte ... 

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor