Simt că nu-s vrut pentru prezență,

Plictisitor, un emul poate,

Pierdut ’ntr-atâta dat din coate...

E timp să fac o reverență!

 

Nu-i important har, competență,

Că peste tot familii-s, triburi,

Haite feroce; cor de triluri

Se înalță afon... Vreau reverență!

 

E ca la școală; nu-i absență,

Că nu-i vreun bai, totul se-ascunde

De ai talent de-a nu răspunde,

Ce nici nu știi... Dai, reverență.

 

Toți, peste tot își dau licență,

Ca-ntr-o prostie aliterată,

Își diplomând titlu-n erată,

Fără vreun gând de ... reverență?!

 

Căci cum poți să nu ai clemență

Când tot se minte; titluri, nume

D-experți mistificanți, anume

Reciproci toți în reverență....

 

Totu-i într-o efervescență;

Potență-n fals, furt de valoare

Într-o cadență îngrozitoare...

Decadență deci, nu reverență!

 

Speranța-i încă la decență;

Eminent s-aibă iar cătare

Cum fluorescența-i bob din floare

Și, pom dă fruct... cu reverență!

21.08.2012 

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor