numerele unu și doi
literatura are nevoie de injecții de refrigerare


În noiembrie 1924 își începe apariția în România mai mult decât un ecou întârziat al noilor zguduitoare mișcări literare europene, ce în mare își consumaseră suflul inițial, revista Punct Revistă de artă constructivistă Internațională. Ieșită încă de la primul număr din tiparele convențiilor tipografice (și nu numai), revista va fi condusă de Scarlat Callimachi  și editată de artistul plastic care va deveni o emblemă pentru anii respectivi, dar și pentru cei următori, Victor Brauner.

În primul număr, publicat sub formă de afiș, autorii nu fac rabat de la folosirea noului limbaj de comunicare în artă cum ar fi: folosirea verbelor ce redau acțiunea și mișcarea (toate clopotele joacă biliard; nu mănânc), folosirea termenilor sporivi (atențiune domnilor globetrotterul e ...) sau ruperea convențiilor în exprimare prin folosirea neașteptată a unui cuvânt ce aduce fonetic cu cel în locul căruia stă (asta îmi este absolut calendar (în loc de necesar)), dând o nouă dezvăluire textului, prevestind oarecum tehnica automatismului psihic pur folosită de suprarealism ca literă de lege (cel puțin formal) peste doar câțiva ani. Atât Ilarie Voronca prin micul pamflet oarecum anacronic din care am și citat, dar și Victor Brauner printr-un joc mai mult aluziv decât descriptiv în liniile desenului cu care ilustrează pagina, vor încerca să nu sensibilizeze receptorul, ci să-l pună în calea noilor curenți de trăire artistică ce traversau acele vremuri. Se ridică iată și în România problema care zguduise deja marile națiuni trebuie să schimbăm trenul!

Numărul doi se deschide cu Ion Vinea,și Ilarie Voronca, acesta din urmă fiind însărcinat se pare, pe lângă răzlețele poezii publicate, cu partea polemică, cea care a adus sarea și piperul numerelor ce vor urma. În acest număr doi se va duce mai departe indignarea față de lipsa de profunzime a artei contemporane și față de mediocri artiști autohtoni. Taxele mari pe import, spune înrăitul poet, n-au stăvilit aducerea șuncei de praga și totuși importul cuvintelor lăsat liber n-a răzbit încă: nici un strigăt larg de peste graniți nu a răzbit până aici, zicea referindu-se la lispsa unui ecou din partea futurismului sau dadaismului (sic!). Doar câțiva autori sunt văzuți ca purtători de lance pe câmpul de luptă proaspăt ivit: Arghezi, Minulescu, Adrian Maniu, Bacovia, Urmuz. Până ce acestor nume să li se adauge altele noi, spune în continuare Ilarie Voronca, e nevoie de multă pregătire. În articolul manifest se ridică întrebarea: cum de în fața unor planșe de arhitectură, nimeni neavizat nu îndrăznește să aducă comentarii, dar în ce privește arta, până orice vânzător de galoși își exprimă opiniile? Revistele Contimporanul și 75 H.P. sunt văzute ca deschizătoare de drumuri, absolut necesare pentru decodificare. Cu toate astea se înfierează lipsa unor cronicari avizați care să ofere publicului sucul gastric necesar pentru noua digerare artistică. Este subliniat faptul că expozițiile lui Marcel Iancu, Maxy și Victor Brauner au rămas sub tăcere. Ilarie Voronca încheie apoteotic: Literatura și plastica nouă cer o sensibilitate și o inteligență aparte.(...) Dar orice s-ar spune: în secolul automobilului și al avionului poate oricine călători cu carul cu boi: noi vom stărui însă să utilizăm avionul.

 

Mihail Cosma continuă într-un stil dadaist-constructivist, utilizând modelul aleator al îmbinării frazelor (poate chiar căciula dadaistă plină cu decupări din ziare), pe alocuri observându-se o dorință de control asupra discursului. În BINOMUL CU EXPONENTUL DE ARGINT autorul face un joc perpetuu de cuvinte și expresii care trec liber din română în franceză, apoi din engleză  în gemrană, ieșind la iveală fraze răzlețe cu potențial poetic, precum: semnul de întrebare a fost mai mare la început, sau eu mă elefant tu te elefanți el se elefante, fraze care eliberează emotivitatea excesivă de care se plângeau redactorii revistei că ar sugruma producțiile artistice.

Stephan Roll (Gheorghe Dinu) folosește aceleași instrumente, în textul său FICAT ALB părând un artist care își acordează vioara, scoțând sunete pline de asonanță și neregularitate. Diferit de explozivul care va deveni în curând. Totuși, în acest vacarm ideatic găsim sclipiri ale unei dorințe artistice de a  se adresa cititorului printr-un limbaj nou, de multe ori contradictoriu cu mesajul (vrei să fac o linie dreaptă vreau una perpendiculară vrei să fac un cub vreau un cerc – o să încerc). Așa cum în primul număr Ilarie Voronca spunea Creerul: aici începe rolul meu: ficatul, anunțând partajul față de sentimentalismul desuet, prin FICATUL ALB, Stephan Roll pune deja la treabă pentru prima oară (vezi culoarea alb) acest organ care va împlini funcția de digerare și receptare. Chiar dacă ulterior excesul de cuvinte și expresii străine (sloganuri) folosite atât în proză cât și în poezie va fi abandonat, el nu va fi și negat, fiind văzut ca pe o distilare pregătitoare pentru viitoarele etape avangardiste.

Scarlat Callimachi încheie acest număr printr-un frumos poem ce poate fi luat ca o ars poetica a noii generații. NEGUȚĂTORUL DE GÂNDURI (artistul) șade/ strivit de umbrele dughenii provinciale(...) Vinde marfă în funcție de profilul cumpărătorului (nebunului, femeii, fratelui, idiotului), la final dezvăluindu-ne că dugheana e a lui/ dar/ el e marele necunoscut/ în eu-l celui ce a târguit/ la el. Se observă liniile programelor artistice  care începeau să se construiască.

La final este prezentată o listă de susținere a revistelor de profil din țară și străinătate, listă ce se va menține pe tot parcursul celor 16 numere. Vedem numele revistelor: Contimporanul, 75 H.P, Der Sturm H. Walden Berlin, Merz Kurt Schwitters Hanovra, De stijl  T. van Doesnurg Olanda, Blok Varșovia, MA L. Kassak Viena, Feuilles Libres M. Raval Paris, Manometre E. Malespine Lyon , G H. Richter Berlin.

Numărul este ilustrat de Marcel Iancu (un portret al lui Scarlat Callimachi) iar printre alți colaboratori își va face intrarea actrița Dida Solomon, sora lui Scarlat Callimachi, cea care, din numerele viitoare, va deveni o personalitate centrală a noii mișcări.

*ilustrarea articolului s-a făcut prin scanarea revistelor publicate în colecția ediții facsimilate de către Ministerul Culturii și Cultelor INSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU CERCETAREA AVANGARDEI ROMÂNEȘTI ȘI EUROPENE ed. Vinea, 2003

 

Vizualizări: 472

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Iunie 28, 2013 la 12:27pm

Multumim.

Comentariu publicat de Ioan-Mircea Popovici pe Iunie 28, 2013 la 7:12am

sper că nu-i mare deranj/ să strangem împreună un nod de gând/ să vedem ce-ar ieşi/ în revista numarul "i"/ zarul/ darul şi calendarul/

“absolut calendar”

mişcarea acesta

aruncătura de par

şi impar

pe muchii de zar

la intesecţia Citadelei

şi-a Stradelei

cântecul adelei

binom cu exponent imaginar

punctul pe “i”

radical negativ

din scama unui tiv

evantai

călare pe cai

multiform olomorf

din iunie pana-n mai

Hausdorff-hilbertian

noduri integrale de clipe

cu începutu-n atunci când zicerea

nu începuse

şi continuarea-n acum

la taraba vânzătorului de aripi de gând

cât mai curând

Dunarea-şi retrage apele

puii de barză

învaţă să zboare

cu zmeul

pe cadranul solar

“absolut calendar”

Comentariu publicat de Dragnea Gabriel pe Iunie 27, 2013 la 10:34pm

Este necesar, dacă nu obligatoriu să ne întoarcem în trecut pentru a observa presa vremii. Există dovezi nenumărate de pagini, adevărate file scrise cu demnitate, profesionalism și onoare. Sunt exemple care pălmuiesc spiritul, caracterul, lipsa de bun simț cu care sunt scrise paginile prezentului. Este adevărat că totul se schimbă, nu doar vremea, ci și vremurile și trebuie să ne adaptăm trăirile, dorințele la cerințele prezentului. Dar bunul simț, respectul și demnitatea nu își doresc adaptarea. Respect pentru întoarcerea la valoare, la calitate.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor