Riscuri şi dileme ale unor intelectuali dilematici

O dezbatere recentă a intelectualilor de dreapta - "Repere intelectuale ale dreptei româneşti" -, parcă adânceşte şi mai mult dilema lor şi nesiguranţa zonei în care se află ei, în care ne aflăm noi toţi. vezi ziarul Gândul din 26.11.2010:

"La dezbaterea organizată joi de Institutul de Studii Populare, fostul şef al BRD Bogdan Baltazar i-a acuzat pe intelectualii de la prezidiu, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici, Neagu Djuvara, de elitism şi le-a spus că se plâng că nu sunt la putere. ....." " - Dar tu de ce nu eşti la putere, Bogdane", l-a întrebat Pleşu, iar Baltazar i-a răspuns că a fost pe aceeaşi listă scurtă a potenţialilor prim miniştrii pe care s-a aflat şi Klaus Johannis....

Economistul l-a făcut pe fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu să sară nervos de pe scaun când a susţinut că, la înfiinţarea Grupului pentru Dialog Social, s-a dus la Alexandru Paleologu să spună că vrea să facă parte din mişcare. Paleologu senior i-ar fi spus atunci, a povestit Baltazar, că având în vedere că e de formaţie tehnică şi nu umanistă ar fi bun doar la cărat mobila. La auzul poveştii, Theodor Paleologu s-a ridicat în picioare şi a urlat: "Terminaţi cu bazaconiile! Mai uşor cu prostiile despre tata!"
Gabriel Liiceanu a criticat faptul că dreapta românească şi-a ales o armă ineficientă pentru a lupta cu televiziunile mogulilor - cartea. "Faptul că dreapta, după câte înţeleg, lansează în după amiaza asta o carte, într-un cadru extrem de select, la Marriott, în timp ce ceilaţi au patru posturi de televiziune, ziarele ţării, radiourile şi toate mijloacele prin care fac ca trecutul să fie mistificat, să credem că noi am visat şi n-am trăit ceea ce am trăit arată cât de ineficace e dreapta în ziua de azi", a spus Gabriel Liiceanu, cu ocazia lansării volumului "Repere intelectuale ale dreptei româneşti", de Cristian Pătrăşconiu.

Dezbaterea a adunat, la aceeaşi masă, "mai mulţi oameni de dreapta decât au acum partidele politice din România. " etc.

Andrei Pleşu a vorbit despre faptul că în partidele româneşti nu există oameni de dreapta şi a afirmat că la masa de la dezbatere sunt mai mulţi oameni de dreapta decât în toate formaţiunile politice din România. " De obicei, politicienii noştri au un profil incert, au preocupări doctrinare minime sau nule şi ultimul lucru care îi interesează este dacă sunt e dreapta sau de stânga. Sunt cum trebuie: prin urmare, salut constituirea primului grup de dreapta compact din România. Şi vreau să adaug că nu contăm. Câţi români sunt de dreapta, ce electorat are dreapta? Bun, noi suntem de dreapta. Penru cine? Cu ce sprijin, în ce direcţie?".

etc. etc Relatare de Raluca Ion

Se pare că pentru intelectualul român nu e încă destul de clar orizontul dreptei şi valorile lui. Cred că nu trebuie şi nu poate să fie nicidecum o glumă opţiunea pentru dreapta, iar a ajunge intelectual de dreapta doar pentru că stânga e un dezastru nu e deloc convingător. Aşa cum nu e convingător să optezi pentru stânga din naivitate sau entuziasm facil pentru miturile ei răsuflate. Suntem oare din nou în faţa unei duplicităţi specific româneşti, aşa ca la gurile Dunării....? Din '89 sau mult, mult de dinainte, după ce ai cunoscut catastrofa adusă de stânga asupra României, cum mai puteai să mai fii intelectual de stânga ? cum mai puteai să mai ai dileme încotro te îndrepţi, şi să navighezi în confuzie atras copilăreşte de mitul Che Ghevara? Astfel, pe măsură ce ne îndepărtăm în timp, riscăm să ne devină mituri Ceauşescu, Stalin, Hitler, aşa privindu-i de la distanţă noi cei neatinşi de efectele dezastruoase ale deciziilor lor.
Şi mai cred un lucru, apropo de interogaţiile lui Andrei Pleşu: - Nu mă interesează câţi români sunt de dreapta , şi dacă sunt suficienţi, optez pentru dreapta, şi nici că nu contez. sau că nu am susţinere etc. etc. Un asemnea scepticism mi se pare contaminant şi periculos. Intelectualii sunt şi au fost întotdeauna dătători de direcţie şi constructori de opinii şi atitudini. De la intelectualii-reper, românii aşteaptă tonul, startul. Dilemele lor devin dilemele noastre, sau mai grav, confuziile discipolilor. Intelectualii sunt responsabili cu proiectul speranţei naţiunii lor. Maeştrii indică ucenicilor lor calea de urmat şi direcţia.

Intelectualii autentici nu pot să fie decât de dreapta, aceasta neînsemnând nicidecum extremismul dreptei politice, ci principiile care susţin valorile intrinseci ale omului dintotdeauna, şi care se află în zona dreptei.
Se datorează cred în mare măsură edificatorilor de conştiinţă, intelectualilior, orientării, fermităţii şi onestităţii lor, confuzia în care românii se complac azi, dezorientaţi total în haosul în care sunt aruncaţi de-o guvernare ce doar mimează dreapta. Eşecul ei poate fi cauzat tot de acest joc, dilematic, neconvingător şi neclar.
Stânga din păcate şi-a compromis singură validitatea în tot secolul XX. Priviţi ce-a lăsat în urmă Rusia sovietică. Priviţi marasmul românesc şi mutaţiile pe care până la urmă comunismul le-a produs totuşi, omul nou care acum îşi dă adevărata măsură, Cei care ne conduc, foşti vajnici activişti utecişti, pionieri saui tineri comunişti în urmă cu 20 şi' de ani nu vor configura nicidecum contururile unei Românii democratice autentice. E vizibilă i cu ochiul liber tentaţia autoritarismului şi a dictaturii. Modelul intrinsec al comunismului e activ şi implicit în mintea lor, în decizii şi atitudini. Condamnarea comunismului la nivel de discurs nu e deloc o glumă, şi nici o speculaţie pur intelectuală, ci o responsabilitate uriaşă care te obligă ca în pariul cu realitatea, tu, om politic, să construieşti alternativa lui viabilă. Altfel nu poţi să fiii convingător. Şi aici, intelectualii care au susţinut proiectul "condamnării comunismului" trebuiau să meargă până la capăt, să-şi asume şi proiectul aplicării unor noi politici venite din atitudinea politică asumată, în administraţie în guvernarea ţării , în configurarea proiectului unei noi educaţii. Altfel totul riscă să rămână pură şi ridicolă vorbărie.

Nostalgia comunistă a populaţiei? Are explicaţii. Au murit generaţiile care au cunoscut un alt model social. Deja maturii şi bătrânii,  românii negăsind în prezent decât dezamăgire, nu mai cunosc un alt model decât cel de acum 25-30-40 de ani, şi , în depărtare, îl văd azi idealizat faţă de haosul şi penuria intelectuală şi morală din prezent. Măsurile comuniste, deşi absurde, în zarea timpului, par clare şi dătătoare de ordine.... Proiectul noii societăţi în loc să se clarifice, se destramă şi se compromite singur. Intenţionat sau nu? Greu de spus.
Dilematicii intelectuali, modele şi mituri pentru mulţi tineri, să nu-şi  fi clarificat încă orizonturile şi opţiunile?

Discuţiile uşor glumeţe mi se par pasibile de binecunoscutul, celebrul gest al spălării mânilor.

Vizualizări: 94

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de adriana rodica barna pe Aprilie 6, 2011 la 12:30pm
La putere sunt, de fapt, cei in care credem.
Comentariu publicat de Lucian Gruia pe Decembrie 2, 2010 la 8:42am
Scepticism justificat. Guvernarea unei tari nu conteaza daca e de dreapta sau de stanga ea trebuie sa fie pragmatica, rationala. Numai promovarea valorilor poate aduce progres. Si aceasta insemna promovarea individuli si nu a turmei.
Comentariu publicat de Terezia Filip pe Noiembrie 30, 2010 la 7:14am
1. Multumesc tuturor celor care ati vizualizat acest material. Indiferent de opinii, de optiuni şi preferinţe, condiţia şi responsabilitatea intelectualilor mi se pare un lucru extrem de important. Nu ştiu daca nu datoram eşecul prezentului, abisul în care deambulăm şi unei rele folosinţe a intelectualilor în societatea noastră, sau poate refuzului lor de-a se implica. Există, desigur, o preferinţă pentru un anumit tip de "intelectuali" implicaţi, fără a fi însă edificatori de ceva, de şcoală, de curente de opinie etc., ale căror valori nu sunt prea clare.... Iar un principiu managerial şi cultural, dacă vreţi, cere să ne formăm înlocuitori foarte buni, mai buni decât noi. Numai atunci societatea, "firma" are şanse de progres, numai atunci persoana în cauză are şanse de-a fi recunoscută pe măsura valorii ei.
3. Recunoaşterea şi recunoştinţa sunt la noi o mare problemă. Ele se confundă cu idolatrizarea, sau nu există, căci libertatea îţi dă dreptul de-a înfiera şi macula pe oricine.
3. Nu un fragil animal intelectual, nici un ins închis în turnul de fildeş al speculaţiilor estetizante, sau în confortabila zonă gri (Vă amintiţi reproşul Hertei Muller, pe buna dreptate) trebuie să fie, cred, intelectualul mileniului, al secolului, al românilor...
4 Mari personalităţi ale lumii au trăit patetic şi responsabil conectate la socialul şi politicul care le-a configurat destinul, mai bine sau mai rău. Exemple sunt destule. Ba au reuşit chiar să redirecţioneze lumea cu ideile lor: Soljeniţîn, Havel, Bukovski. Poţi trăi conectat la lumea prezentului, o poţi redirecţiona. Cum:de la catedră cât de cât, din cărţile pe care le scrii, din grupurile pe care le organizezi, prin ideile pe care le promovezi.
Multumesc încă odată pentru încrucişarea de idei care a avut loc.
Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Noiembrie 30, 2010 la 3:16am
JOCURI CU MULTE NECUUNOSCUTE INITIATE DE BAETII DESTEPTI,CARE AU PUS ROMANIA PE CHITUCI!!AVETI DREPTATE DOMNULE CRISTIAN MOROZ!
Comentariu publicat de Moroz Cristian pe Noiembrie 29, 2010 la 11:02pm
Multumesc de vorbele frumoase, doar incerc sa dau de luminita aia din capatul tunelului...
Da, in '89 nu era ploaie de bani, intr-adevar! Dar s-au adunat nori la orizont si a inceput asa pe ici colo a tuna si fulgera cu un jocuri gen Caritas (imediat dupa dusul cu apa rece al ''revolutiei''), a plouat si cu galeata pe plantatiile FNI etc, iar acum e semn rau, furtuna inceputa de FMI e paguboasa tare, ne-au inecat in bani si in datorii, nu mai vedem padurea din cauza copacilor.
Asta doar sa accentuez un pic pe consecintele ''pozitive'' ale sistemului bancar. Banii existau si atunci, insa erau numarati de prea putini... La moda erau, printre altele, mielul de paste, porcul si vinul la craciun, contra altor mici servicii, dar asta doar pentru ca seiful era bine pazit, se tineau banii sub cheie iar populatia infometata cu tacamuri se hranea, dar, tot la dolari visa...azi banii vin de sus in valuta forte insa, trebuie sa platim pretul: dobanda! Adica avem datorii mai nou, adica ne vindem serviciile, bunurile, ne vindem pe noi chiar, economia, pe nimic, vulturilor din afara.
Acum, dupa atatea ploi, inevitabil o sa urmeze si inghetul, vine iarna, si la propriu si la figurat.
Pe langa banii nomenklaturii, existau si avutiile ei: totul apartinea si era controlat indeaproape de sistem, incepand cu sefii de sus (care aveau si ei rude, nepoti etc), pana la lingaii de jos care si ei, normal, aveau pe cineva sa bage undeva. Se merge in plina viteza inca si azi pe relatii, nepotismul e la el acasa doar.
Multi din cei care au avut ceva strans la ciorap si-au luat video dupa '89, ca erau la moda filmele cu JEAN CLAUDE VAN DAMME si ARNOLD, ba unii si-au facut chiar rate ceva mai tarziu la aparate dvd...prea putini s-au infruptat cu cireasa din varful tortului, oare cine? Bineanteles, cei din valul neonomenklaturist care stiau manevrele si erau informati, au cumparat pe mai nimic terenuri, proprietati, afaceri, au dat tunuri, au fost primii care au prins ponturi etc...Si tot ei primesc finantari din afara (alt joc murdar) ca s-o mai puna de-o afacere gen Nokia etc...ca doar ''receptia'' e mai buna de pe plai mioritic...''mult zice duios.''
Vorba aia: ''la vremuri noi, tot NOI?''
Acuma, stand prost dar macar incercand sa judecam drept, fie din stanga sau dreapta, jocul de sah mai jos amintit de domnul Calotescu Tudor-Gheorghe are aceleasi reguli, indiferent de unde ai privi.
Arareori se mai intampla sa fie si pat dar, nu mai are farmec jocul, asa ca se repeta: sah mat!
Cu respect,
C M
Comentariu publicat de Moroz Cristian pe Noiembrie 28, 2010 la 10:13pm
''Politica e un etern joc de sah''...foarte bine spus si chiar imi place formularea.
De obicei, exista un castigator la sfarsitul fiecarei partide, in jocul politic mutarea o face multimea ''nebuna'' iar pionii sunt pusi primii la inaintare de fel, se sare calul de cateva ori iar cu sau fara regina furata din castelul aparat de turnuri, regele oricum e condamnat la sah si mat!
Cine de fapt castiga partida? Adevaratul joc nu se petrece pe tabla, totul e doar de show, de fatada, sforile se trag din afara, creierul si castigatorul e in spatele culisei.
O sa incerc sa raspund si intrebarii domnului Munteanu, chiar daca nu mi-a adresat-o personal.
''Cei care aveau datoria (si postul) de a educa copiii nomenklaturii si ai securistilor in timpurile comuniste, si-au pastrat posturile'' tocmai din simplul motiv ca au avut bani. Puterea in orice economie, tara etc, nu e detinuta de popor sau de presedinte (cum fals e impanzita ideea), ci de banca, de sistemul bancar.
Banii sunt ceea ce ''invart'' planeta cum s-ar spune si motivul principal pentru care se comit nesfarsite compromisuri in detrimentul nostru, al populatiei: atentii pe langa ''fondul clasei'' la o scoala protocolara si copilul ''de nota 10'' devine premiant, bacalaureatul se ia tot cu (banc)note mari, de preferat hartii de 100, la facultate sutele devin mii si tot asa...pana cand se ajung la ''sponsorizari'' de sute de mii, chiar milioane iar candidatul nostru se poate indrepta acum oriunde, doar e ''sustinut'' si ''propulsat'', mediatizat etc...
Rezultatul ecuatiei este evident fara a mai aplica regula de trei simpla: banii genereaza doar bani si ''putere'', banii nu genereaza genii. Banii sunt cauza mizeriei in care ne aflam!
Cu respect,
C M
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Noiembrie 27, 2010 la 9:23pm
Sa nu uitam ca e sambata seara si mai si glumim. Si uite cum se nasc dilemele! Musatescu a fot de dreapta, de stanga sau de centru? Dar Pastorel, cantaretul vinului bun? Dar falsul oenolog Iurie Darie, vanzator de vinuri la mana a doua (vinurile), altfel un actor de valoare, de ce parte e? Un mucalit ar raspunde "de partea Ancai Pandrea, amatoare de filme de orice fel! Goala pe butoi sa fie (pozata)!
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Noiembrie 27, 2010 la 8:55pm
Amicului Constantin Grecu: cine castiga alegerile? Musatescu, muscelean de al meu, a scris "bagi in urna pe cine vrei si iese cine trebuie!" (Titanic vals). Istoria se repeta! Ce sa mai zicem de :
"Din Focşani până la Iaşi/
Se resimte lipsa sării/
Findcă toţi foştii ocnaşi/
Sunt acum la cârma ţării.
(Păstorel)
Comentariu publicat de CONSTANTINESCU MARIANA pe Noiembrie 27, 2010 la 8:34pm
La obiect! d/le Grecu. Strict ,la obiect. Să înțeleagă ,cine,ce vrea!
vă mulțumesc pentru cuvintele dvs. frumoase, de apreciere.
Aveți o logică impecabilă și vă admir ptr. aceasta.
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Noiembrie 27, 2010 la 8:32pm
Ce e intregul? Unde este unitatea contrariilor? Stim de unitate in diversitate? Intrebare: Astia de dreapta sunt dilematici? Nu cumva dilimatici? NC, unul cu ambele maini, ambidestru, cu ambele picioare, ambii ochi, ambele urechi, unul cu Yng si Yang, un adept al intregului/ Si alta intrebare: e politica literara sau literatura politica? Poate gasesc in biblioteca mea electronica o descriere de-a dreapta a maestrilor Liiceanu si Plesu, despre budele nipone cibernetizate. Alta intrebare: Liiceanu, cu Editura Politica insusita, e cumva mogul basescian? Ca romanii se pricep la deturnare de sensuri. Alta intrebare: daca e proza, unde sunt figurile de stil, ca figurile umane sunt aratate ca atare, daca sunt versuri unde se face despartirea intre versuri? Ptiu, drace! Alta intrebare: stiu astia de la acel prezidiu sa defineasca, pardon de cacofonie, comunismul? Vinovati sunt indivizii si nu doctrina. Pare-mi-se ca procesul de la Nuremberg a pedepsit oameni si nu doctrine, s-a referit doar la una, dar fugar. Cunoasteti un proces al comunei primitive, al sclavagismului, al feudalismului, al capitalismului victorian, ori al altei oranduiri? A fost un circ declansat de asazisa dreapta, intretinut de stantga lui Vadim. Poetul (ca e totusi, poet, si poet bun, plus intelectual) Vadim e de stanga? Unde naiba e granita? De, dileme ale unui "telectual", fost membru PCR, dar nu comunist decat in familia mea, si nici chiar acolo, acum apolitic, afemeiat, a....

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor