ROMÂNCE CARE NE FAC CINSTE: IULIA HASDEU

Iulia Hasdeu (n. 2/14 noiembrie 1869, Bucureşti – d. 17/29 septembrie 1888, Bucureşti). Poetă, prima româncă studentă la Sorbona. Fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838–1907), filolog, lingvist, scriitor şi istoric, şi a Iuliei (născută Faliciu), a fost un copil supradotat. La vârsta preşcolară ştia să scrie şi să citească, la 6 ani şi 7 luni a scris un roman despre viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul, la 8 ani a absolvit şcoala primară, cunoscând deja limbile franceză, engleză şi germană, iar la 11 ani clasele gimnaziale, cu premiul întâi, la „Sfântul Sava”, studiind în paralel muzica la Conservator, secţiile de pian şi canto, şi desenul şi pictura cu C. I. Stăncescu. În septembrie 1881, însoţită de mama sa, pleacă să studieze la Paris, fiind înscrisă la Colegiul «Sévigné», unde obţine bacalaureatul în 1886. Aici profesorul Maurice Albert este cel care i-a descoperit geniul literar. În acelaşi an se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie de la Sorbona, participând şi la cursurile de la École des Hautes Études din Paris. Tatăl îşi îndeamnă fiica să studieze asiduu: „Toţi se interesează de studiile şi succesele tale şi au dreptate, căci tu – basarabo-munteano-ardeleanca – eşti un fel de esenţă a întregului neam românesc”. Concomitent lua lecţii de pictură şi de canto, dar şi de latină şi greacă. Nu a neglijat nici compoziţia, creând mai multe arii pentru unele din poemele sale. Începe pregătirea pentru teza de doctorat, cu tema Filosofia populară la români: logica, psihologia, metafizica, etica şi teodiceea. A ţinut la Sorbona două conferinţe, cu temele Logica ipotezei şi A doua carte a lui Herodot, vădind un talent oratoric deosebit. Îndrăgostită de limba şi cultura franceză, dar mai ales de trei mari personalităţi, Napoleon I, Ferdinand de Lesseps şi Victor Hugo, Iulia Hasdeu a suferit profund la trecerea în nefiinţă a lui Hugo, idolul ei. La începutul anului 1888, din cauza marilor eforturi intelectuale depuse la o vârstă fragedă ce au slăbit-o tot mai mult, apar primele semne ale unei boli necruţătoare: ftizia. După o încercare de tratament în sudul Franţei, Italia şi Elveţia, revine în ţară, conştientă că sfârşitul îi este aproape. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu, unde Hasdeu, sfâşiat de durere, i-a construit, între 1888–1891, primul templu, în cavoul familiei. Între anii 1894–1896, tatăl a înălţat şi castelul din Câmpina (azi Muzeul Memorial B. P. Hasdeu) construit, după spusele nefericitului savant, care apelase la practici oculte, chiar la indicaţiile spiritului fiicei sale. Scrierile i-au apărut postum, prin grija părintelui său, în Œuvres posthumes: 1. Bourgeons d’Avril, Fantaisies et Rêves, 2. Chevalerie, Confidences et Canevas şi 3. Théâtre, Légendes et Contes (1889–1890). La 20 decembrie 1993 în 27, rue Saint-Sulpice, Paris IV, a fost fixată o placă amintind că acolo a locuit Iulia Hasdeu, poetă română de expresie franceză. „Tinerii români sunt remarcabil de dotaţi, aşa după cum cel puţin mi-a fost dat să cunosc în Franţa prin dialogurile cu ei şi prin scrierile lor; sunt foarte uimit de înalta lor cultură literară şi de seriozitatea spiritului lor. Domnişoara Hasdeu a făcut în ţara noastră cea mai mare onoare ţării sale” (Sully Prudhomme).

CASTELUL DIN CÂMPINA

MORMÂNTUL IULIEI HASDEU

PLACA COMEMORATIVĂ DIN PARIS

 

 

 

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

 

Vizualizări: 578

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor