ROMÂNCE CARE NE FAC CINSTE: MARIA CUTZARIDA-CRĂTUNESCU

Maria Cutzarida-Crătunescu (n. 10 februarie 1857, Călăraşi – d. 16 noiembrie 1919, Bucureşti). Prima femeie medic din România. Şi-a făcut studiile liceale la Şcoala Centrală din Bucureşti şi la Zürich, loc unde s-a înscris şi la Facultatea de Medicină, în 1877. După puţin timp s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde şi-a susţinut teza de licenţă, iar stagiul de spital şi de pregătire pentru doctorat l-a făcut la Paris. În 1884 devine doctor în medicină, cu teza L’hydrorrhée et sa valeur sémiologique dans le cancer du corps de l’utérus (Despre hidroreea şi valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin). Cât timp a studiat în străinătate, ziarele din Bucureşti i-au urmărit evoluţia: în „Pressa” apărea un articol cu titlul O româncă în străinătate vorbeşte despre succesele sale la studii, iar în „Românul” un articol vorbea despre O româncă, doctor în medicină. În toamna lui 1884 s-a întors în ţară pentru a obţine dreptul de liberă practică şi a-şi echivala diploma din străinătate. Examenul l-a trecut cu calificativul magna cum laude. Şi-a deschis o clinică particulară, dar a făcut şi cerere către Spitalul Brâncovenesc pentru un post de medic secundar la secţia „Boli ale Femeilor”. A fost respinsă fără nici o explicaţie, oferindu-i-se un post de profesoară de igienă. A reuşit, în 1885, să ocupe un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din Bucureşti, unde acorda consultaţii gratuite. Deşi se pregătise foarte bine, Maria Cutzarida-Crătunescu nu a reuşit să ia concursul pentru gradul de medic primar ginecolog. Din 1886 a devenit şef al catedrei de igienă de la Azilul „Elena Doamna”, iar din 1891 şi al secţiei de ginecologie de la Filantropia. În 1894, Eforia Spitalelor decide să modifice profilul secţiei unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel şi programa concursului. Maria Cutzarida-Crătunescu protestează, dar fără rezultat, iar conflictul dintre ea şi Eforie s-a adâncit, ajungându-se la demisie. „Plecarea de la Filantropia a însemnat sfârşitul activităţii sale spitaliceşti şi începutul unei activităţi în domeniul asistenţei medico-sociale a mamei şi a copilului” (dr. Irinela Ceapă). A înfiinţat în 1897 Societatea Materna, cu scopul de a ocroti copiii săraci, iar doi ani mai târziu a organizat prima creşă, la Fabrica de Tutun din Bucureşti, unde a asigurat şi consultaţii pentru 2 000 de muncitoare în perioada 1885–1898. A prezentat la Congresul acţiunilor feministe, ţinut la Paris în anul 1900, lucrarea Le Travail de la femme en Roumanie (Munca femeii în România), alcătuind o statistică a femeilor care au reuşit să promoveze intelectual: „Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbeşte îndeajuns în favoarea activităţii noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licenţiate în Litere şi 21 licenţiate în Ştiinţe, 12 doctorese în Medicină…, o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, şi o licenţiată în Drept, 319 profesoare de şcoală secundară de fete şi 2 licenţiate în Farmacie. Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre şi al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală”. Invitată şi la congresele de la Bruxelles (1907) şi Copenhaga (1910), a prezentat acţiunile iniţiate de medicina românească împotriva mortalităţii infantile şi un studiu asupra creşelor din România. A fost mobilizată în timpul Primului Război Mondial, la Institutul şi internatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar nr. 134). La sfârşitul acestuia, din motive de sănătate, Maria Cutzarida-Crătunescu se vede nevoită să se retragă din activitatea medico-socială.

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012

 

Vizualizări: 606

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Bosca Ileana pe Iunie 19, 2012 la 9:22pm

Imi place mult sa citesc astfel de articole !! Multumesc mult !!

Comentariu publicat de Cercel Marilena pe Iunie 17, 2012 la 10:45pm

Personalitatile feminine din Romania ne-au daruit chei de succes, chei ce deschid spiritual o fiinta. Nu putem decat sa le iubim.

Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Iunie 15, 2012 la 1:05pm

România a avut şi are personalităţi de prestigiu!

Comentariu publicat de Katy urucu pe Iunie 15, 2012 la 9:33am

Va multumim, chiar si noi,  cei care stiam povestea acestei doamne!! Va multumim ca reanviati in noi sentimentul de patriotism, va multumim ca existati in felul acesta!

Comentariu publicat de GEORGETA ANDRIES pe Iunie 15, 2012 la 9:24am

Multumiri pentru articol.

Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe Iunie 15, 2012 la 8:50am

                    Da, se scurge spre occident si, si acum, ca si atunci, nu putem face nimic sa indreptam lucrurile. Ne bate Dumnezeu, nu alta !

Comentariu publicat de Calinescu Maria pe Iunie 15, 2012 la 5:13am

subscriu comentariulul d-nului TIMERMAN D-TRU...din pacate nu se face nimic pentru stoparea acestui flagel....

Comentariu publicat de TIMERMAN DUMITRU pe Iunie 15, 2012 la 1:32am

Acum, la fel ca şi atunci, inteligenţa ni se scurge printre degete, ca apa ...vie,  către Occident...şi peste ocean...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor