ROMÂNCE CARE NE FAC CINSTE: SMARANDA BRĂESCU

Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897, loc. Hănţeşti, com. Buciumeni, jud. Covurlui – d. 2 februarie 1948, Cluj). Aviatoare, prima femeie paraşutist din România. După ce a absolvit Şcoala Normală „Principesa Elisabeta” din Bucureşti şi cursurile de artă decorativă şi ceramică ale Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1924–1929), s-a întors în comuna natală ca învăţătoare. În vara anului 1928, fiind studentă la Arte, asistă la un miting aviatic şi la câteva lansări cu paraşuta şi îl cunoaşte pe inginerul instructor Heinecke. La invitaţia acestuia a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism. Aici a executat primul său salt, simţindu-se, după cum afirma, „ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”. Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată. În ţară a executat peste zece salturi cu paraşuta, în următorii doi ani, cu mari peripeţii: la Braşov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, iar la Cluj şi Satu Mare a aterizat în copaci. În 1929 şi 1930 suferă două accidente în urma cărora a stat şase luni în spital. Restabilită, începe pregătirea asiduă, cu autorizarea Comandamentului Superior al Aviaţiei şi cu ajutorul Inspectoratului General al Aeronauticii, pentru doborârea recordului european şi mondial la săritura cu paraşuta. Astfel, la 2 octombrie 1931, trei echipaje au decolat de pe aerodromul din Pipera, avionul în care se găsea Smaranda Brăescu fiind pilotat de lt. Alexandru Papană. După 21 minute şi 25 secunde de la lansare, de la o altitudine de 6 000 m, a aterizat la 28 km de Slobozia, stabilind recordul naţional absolut şi recordul mondial la femei, omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională. Pentru această prestaţie este decorată cu ordinul „Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur şi se organizează în onoarea ei o recepţie la Aeroclubul Român. Pentru a depăşi recordul de 21 171 picioare (7 233 m), deţinut de un american, pleacă în SUA şi se antrenează la San Francisco, cu acordul Departamentului Apărării, în perioada 7–10 ianuarie 1932. Apoi realizează saltul la 19 mai 1932: avionul a atins altitudinea de 24 200 de picioare (7 400 m), de la care Smaranda Brăescu se lansează. Barograful a fost trimis la Washington National Aeronautic Association, care confirmă datele şi o proclamă titulară a recordului mondial de coborâre cu paraşuta. În 1934 urmează cursuri de pilotaj la şcoala Curtiss Weight din Valley Stream, New York, obţinând brevetul de pilot civil. Devine astfel şi prima femeie din Europa brevetată ca pilot al SUA. La 27 aprilie 1936, la bordul avionului personal, a traversat Munţii Iugoslaviei, o zonă extrem de turbulentă. La 19 mai 1936, la patru ani de la obţinerea recordului mondial, în premieră mondială a făcut un raid de 1 100 km, în linie dreaptă, deasupra Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli. A zburat 6 ore şi 10 minute până la Sorman (65 de km de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forţat. De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena şi de acolo, survolând Bulgaria, a aterizat la Bucureşti. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit (1941–1944) şi apoi pe frontul de Vest (1944–1945), în cadrul escadrilei nr. 13, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. A fost decorată cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în 1943. După schimbarea regimului şi preluarea treptată a puterii de către comunişti, protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control. Acesta ajunge în posesia delegaţiei sovietice, iar Smaranda Brăescu este condamnată, în contumacie, la doi ani de închisoare, fiind acuzată că nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist (Haiducii lui Avram Iancu, Mişcarea pentru Libertate şi Sumanele Negre) şi că a semnat, alături de alte 11 personalităţi, memoriul prin care dezvăluia falsificarea alegerilor. S-a ascuns, probabil, într-o mănăstire, sub numele de Maria Popescu. În acest timp s-a îmbolnăvit de cancer mamar şi a fost internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Haţieganu şi a conferenţiarului Macovei. Boala s-a dovedit necruţătoare. Nu se cunoaşte cu certitudine locul unde a fost înmormântată, dar se presupune că rămăşiţele s-ar găsi în Cimitirul Central din Cluj.

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012

 

Vizualizări: 629

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de daniel vorona pe Iunie 9, 2012 la 8:50pm

un paraşutist se îngroapă în aer!

(am 6/7 ani de paraşutism sportiv şi militar)

ps

restul e poezie: această eleganţă a aerului!

Comentariu publicat de Emilia Tutuianu pe Iunie 8, 2012 la 9:30am

Felicitari pentru articol!

Comentariu publicat de TIMERMAN DUMITRU pe Iunie 7, 2012 la 11:07pm

Parcă ne este teamă să nu dăm faliment tv, dacă poporul acesta şi-ar cunoaşte şi adevăratele valori...Scriitorii literaturii române clasice au fost treptat-treptat scoşi din manuale...apar pe ici, pe colo cu câte un vers două...de parc-ar fi ciumaţi...Ruşine, ruşine pentru cei care au luat astfel de decizii, menite să ne îndepărteze de tezaurul cultural al poporului român. Ăştia din Occident nu ne ştiu decât de hoţi şi bandiţi. Oamenii sărmani au rămas acasă la coarnele plugului şi la un salariu de mizerie, în timp ce alţii ne fac o imagine deplorabilă în lume.

Comentariu publicat de TIMERMAN DUMITRU pe Iunie 7, 2012 la 11:02pm

Aşa e câteodată pe la noi. Din cauza străinilor ajungem să ne omorâm valorile, direct sau indirect. Aşa s-a întâmplat pe ascuns cu: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, Marin Preda...şi mulţi, mulţi alţii, pe care nu-i mai ştiu noile generaţii, dar nici noi, care suntem mai în vârstă. Parc

Comentariu publicat de Ionel Petrisor pe Iunie 7, 2012 la 9:07pm

       Am citi cu admiratie dar si cu olacrima pentru aceasta eroina necunoscuta de mine pana acum!  Aveti pricepere si timp cutezatz mai mult aducand la lumina astfel de oameni!

Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe Iunie 7, 2012 la 9:01pm

                  Cati romani stiu de aceasta mare doamna in comparatie cu Oana Zavoranu, Daniela Crudu, Bianca lui Bote, etc. ? Televiziunile prezinta non stop tot felul de japite si tigani de toate nuantele si pe alta parte se intreaba ce se intampla cu poporul romam de se prosteste, se vulgarizeaza si se abrutizeaza constant.

Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Iunie 7, 2012 la 8:56pm

Îngerii trăiesc printre noi,în această grădină a Maicii Domnului,numită ROMÂNIA!Asemenea exemple de notorietate feminină,sunt nenumărate,în această parte a lumii, dar trebuie să le vedem!Cinste oamenilor de cultură care se apleacă cu pioşenie asupra acestor exemple menite să trezească sentimente de mândrie naţională,de respect şi consideraţiune,pentru ceeace suntem,asemenea paşoptiştilor şi întemeitorilor Statului Naţional Român!

Comentariu publicat de Serban Ecaterina pe Iunie 7, 2012 la 8:45pm

”bucuria cusută cu râuri și ramuri de cetină îmbracă cerul” unde minunata Smaranda Brăescu și-a lăsat amprenta pe vecie, s-o onoreze întreaga Românie!

Comentariu publicat de Anisoara Iordache pe Iunie 7, 2012 la 7:39pm

Smaranda Brăescu 

 

să îngropăm nepăsarea şi să dezgropăm gloria!


prin geamul proaspăt spălat,
gândul cotrobăieşte
prin ungherele întunericului.



aviatoarea desenează pe fruntea unei stele,
urma unui raid
al prieteniei şi al dragostei de ţară..


bucuria cusută cu râuri şi cu ramuri de cetină îmbracă cerul.



salt cu paraşuta de la şapte mii de metri;
salt peste obstacole şi prejudecăţi,
peste ingratitudini şi răutăţi.


zâmbetul tineresc, şăgalnic 
apare printre ramurile înflorite;
ne priveşte fix în ochi:
oare, ne-a iertat?

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor