Trezeşte-mă, Doamne, din cumplitul coşmar
În care-mi port paşii de o viaţă-n zadar,
Zgâlţâie-mi patul unde dorm în neştire
Şi mistuie-n mine greaua frică din fire.


Trimite-mi puterea să revin lângă Tine,
Să împrăştii ce-i rău, să adun ce e bine,
Să păstrez ce e bine şi să uit tot ce-i rău
Şi s-adorm iar, dar acuma doar pe umărul Tău.

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor