Privim sfios spre bolta ingereasca
Cu ochii mari,intrebatori si tristi
Simtim o liniste adanca,nefireasca
Si ne-ntrebam "Tu,Doamne,mai existi?"

Cum poti lasa,Marite,raza calda
Ce ne-a calauzit pe cai placute noua
Sa se topeasca-ncet ,fara tagada,
Si sa se-nece-n boabele de roua?

Trimite o porunca pentru ingeri
Sa le culeaga una cate una
Pe aripi sa le duca pana-n locul
Unde arhanghelii se roaga-ntr-una!

Nu pentru liniste in suflet si virtute
El nu cunoaste rele si pacate
Se roaga pentru fete ratacite,
In ape negre si desarte...

Da-le clementa,Doamne si-i ajuta
Sa isi ridice aripile grele
Cu bob de roua sa-si clateasca geana
Semet sa-si poarte pasii printre stele!

Iar noi,la umbra razelor celeste
Vom inflori ca macii in campie
Iubirea,pacea si-armonia sa triumfe
Asa cum drag iti este,Marite si Tie!

Vizualizări: 43

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor