Acum că am trecut de poduri-bulevard
Și visele mi-au fost zidite precum Ana
Știu rostul nopții noastre, și parcă simt cum ard…
Îmi cântă-n mine-un bis surpata violină
Baladă anodină.

Să văd cum zorii negri pictează moale stână
Îmi trece-o vagă vrere prin viscere și coapse.
Viol de legământ și tunete suspină;
Pășesc încet și sigur pe pietre roșii, arse
Cu tălpi pustii și roase.

Vestitul somn al ceții ne-mbie-ntr-o răscruce:
Să merg, să fug, s-alerg, să tac sau să suspin.
Dar eu nu vreau ecou, ci feerie dulce;
Decât să-nghit blesteme, deliciu leonin,
Țip mult și scuip venin.

Acum că am trecut aievea printre morți
Nyx strigă limpede și tulbure Nadirul.
“Acesta-i trupul meu”, se frânge pentru sorți,
De-i scuturat de ploaie, de-l scutură amarul,
Îl scutură și dorul…

Vizualizări: 42

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor