În gânduri oglinzile văd
drumurile cum se nasc.

Prin despărţire, ideile
îşi fac loc să se ridice-n picioare
acoperite cu trupul tăcerii.

Când nimic nu se stinge fără urme
descopăr ce-i necunoscut, să-i dau nume
şi caut mai departe
ce încă nu ştiu,

de totul o să fie
un izvor de lumină
pătrunzător în toate ungherele
ce prin efort se dezvăluie.

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor