Iubitul meu, mă-ntorc în sare.

Acolo m-ai fost tu lăsat.

De-o fi să fie marea... mare,

Am să te-adun ca pe-un păcat.

Tristeţea nu mă mai cuprinde

Pentru c-ai fost albastrul meu

Lăsat aşa de curcubeu

Pe mâna mea care se-ntinde

Spre tot ce ieri TU ai fost EU.

În valuri s-a topit apusul

Şi iarna s-a lăsat pe noi

Cei ce eram atât de singuri

În ceaţa împărţită-n doi

Pe-o lume tot cu josînsusul

Desprinsă parcă dintre ... ploi.

 

Să mă aştepţi pe malul care

Înzăpezitu-ne-a mereu

Ca o lumina care doare

Uitat-aci de Dumnezeu !

 

Lelia Mossora

13 august 2013

22:58

Vizualizări: 89

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor