Să nu încerci să mă întrebi acum
De vechi şi false jurăminte.
De le voi mai ţine cumva minte
Tot aia-i! s-au dus, făcute scrum.

Să nici nu vrei să mă întrebi de-un drum
Ce l-am lăsat cândva în urmă
Nici de dureri ce-n mine scurmă
Pierdute-s, destrămate ca un fum.

Să nu cumva să mă întrebi măcar
De-mi amintesc într-un târziu de tine
Cât te-am iubit, toţi o ştiu, prea bine
Dar tu nici nu ai vrut să ai habar.

Şi dacă vrei să mă întrebi de-atunci,
Când ai plecat grăbit şi n-a rămas,
Decât un foşnet rătăcit de pas
Şi lacrimi brăzdând răni adânci,

Nu mă întreba, urmează-ţi calea
Iubirea-i moartă, trecută-i jalea
Dac-ai vrut să prinzi cu mâna stele
Du-te dar, rămâi acum cu ele.

Vizualizări: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ica matei pe Ianuarie 10, 2011 la 7:21pm

doar banuiesti,nu esti sigur...

multumesc de citire.

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor