SCRISOARE CATRE MAMA ! POEM

[petruta rosu]

SCRISOARE CATRE MAMA! Eu stiu ca tu ma-i zamislit, / Si ca-mi esti a mea mama, / De ce-a fost rau,tu ma-i ferit, / Iar viata mea ti-a fost naframa. // Ce greu imi e sa-ti spun, curand / Ma-nsor si-n asta viata, / Eu nu vreau sa mai vi nicicand, / Macar sa ne vedem la fata. // Acum am griji,ca ea nu vrea, / Sa stea cu voi vreodata , / Nu vrea sa-si faca viata grea, / Si asta cred,ca niciodata ! // Putere n-am,sa-nfrang apoi // Nelinistea ramasa, / De vrei, nu vrei, eu pentru voi, / Sunt doar feciorul, dus de-acasa !.// Nu plange ! Vremea a trecut,/ Eu stiu de dorul ce-ai avut, / Si grija, ce de-acum te-apasa.! // In rama tii al meu portret, / Si vrei sa-nseli privirea, / Eu stiu ca plangi acum incet, / Si stiu ca ti-am adus ,mahnirea ! // Dar, iata ! Soarta mi-e pe drum,/ Si-atatea lacrimi poarta, / Nu plange ! Si ma iarta-acum, / Ca n-am avut, o alta soarta ! Autoare,Petruta Rosu

[Domnita Frisan]

Ne intrebam mereu,lunecand printre cuvinte aparent contradictorii:poate fi ceva mai profund uman decat aceasta drama a acceptarii,in care nelinistea se depaseste pe sine?Incepem prin a cauta sa cunoastem ceva din tainele inmuguririi vietii,alergam disperati impreuna cu exodul amintirilor surprinse de frigul napraznic al anilor si sfarsim prin a ne descalcii visele pe craniul unei iluzii.O lacrima onirica, un descantec rostit pe ruine!...

[victoria preotesescu]

emotionante versuri...