Selecția naturală și crabii electrici

              Selecția naturală și crabii electrici

La prima vedere, selecția naturală pare, a fi  frustrant de ineficientă. Generație după generație de gazelele nasc pui, destinați să fie mâncati de lei. Numai întâmplător un pui de gazelă se naște cu picioare mai lungi, capabil să alerge mai repede și astfel scapă de a fi mâncat. Desigur, însăși frumusețea selecției naturale este că nu necesită prevedere; selecția naturală explică viața în univers tocmai pentru că nu există nicio prezumție de cunoaștere anterioară. Nu este necesar niciun Creator, deoarece procesul evolutiv este garantat să continue chiar și fără reguli predefinite. Viața evoluează - deși încet - fără a fi nevoie să știe unde merge.  Cum ar arăta viața dacă ar ști încotro se duce?


Fizicianul Anatoly Dneprov, prin anii 1950 a scris romanul său SF "Crabii mișună pe insulă" în care ne povestea despre doi ingineri care efectuează un experiment cibernetic pe o insulă pustie. Un singur robot cu auto-replicare (un „crab”) este eliberat și programat să folosească materiile prime din insulă pentru a construi alți roboți. În curând, insula este populată de mulți crabi roboți, identici. Dar crabii încep să producă mutații . Unii sunt mai mari decât alții și când materia primă se epuizează crabii mai mari canibalizează fără milă roboții mai mici pentru piesele de schimb necesare la a  construi roboți și mai mari care să reziste vandalismului . Cum s-ar încheia un astfel de experiment? Desigur, catastrofal, crabii robot  se răspândesc exponențial pe întreaga insulă. În final un ultim crab enorm care folosise tot materialul disponibil adulmecă în zare metalul vaporului care vine să cerceteze cum a evoluat experimentul.  Nuvela ridică întrebarea: selecția naturală ar guverna creșterea și evoluția ființelor create artificial? 

Acum mă voi referi la un experiment al genialului Stephan Hawking care a propus o metodă de cercetare a selecției naturale în lumea mecanică, neînsuflețită. Iată metoda lui Hawking. A adunat 10 studenți care nu știau nimic despre scopul experimentului. Fiecare participant a căpătat o cantitate egală de material plastic din care trebuia să modeleze un obiect la voia lui. Cei 10 studenți au produs separat 10 modele geometrice , la întâmplare, fără să știe ce va urma. După o perioada de 24 de ore în care plasticul s-a solidificat Hawking a trecut la faza a doua a experimentului. Într-un turn de circa 20 de metri înălțime au montat o catapulta capabilă de a lansa obiectele la un unghi fix de 45 de grade. Obiectele au fost lansate , unul după altul și s-a notat cât de departe de turn au ajuns. Reținem că greutatea lor cât și forța catapultei erau constante. Piesele s-au răspândit la diverse distanțe  și au fost colectate numai 5, cele care au ajuns cel mai departe.
Apoi s-a repetat procesul cu cele 5 câștigătoare, au selectat 3, și în final s-a găsit obiectul care a ajuns cel mai departe de turn. Iată cum selecția unei singure propietăți (aerodinamice) a eliminat toate obiectele nepotrivite scopului urmărit.  Dacă ar fi avut capacitatea de reproducere, obiectul câștigător ar fi avut progenituri asemănătoare lui, adaptate la traversarea aerului.



Multe cărți SF pot fi teribil de pesimiste, dar acel pesimism este nefondat. Alți factori sunt în joc. Resursele sunt limitate. În cele din urmă, chiar și crabii de pe insulă rămân fără materiale din care să facă noi roboți. Ce-i drept, oamenii au cauzat pagube uriașe propriei noastre planete, dar cu greu am distrus universul. De fapt, nu există nicio indicație că vreun organism, biologic sau artificial, și-a răspândit influența atât de mult pe cât ne-am putea aștepta dacă ar crește exponențial precum  crabii roboți.

Dar trebuie să fim, de asemenea, precauți cu optimismul nostru. Mizăm pe procesele seculare de selecție naturală pentru a ține sub control reproducerea crabilor robot; ceva va evolua pentru a-i mânca. Dar dacă acestea ar fi organisme inteligente, planificând o cale de a găsi noi resurse, descoperind noi modalități de a se îmbunătăți, de capacitatea lor evolutivă și de capacitatea lor de a învăța unul de la celălalt și de la generațiile anterioare? Ar putea fi posibilă o astfel de armată de replicare a inteligențelor artificiale? Dacă da, ar putea fi oare oprită? Cât de realist este faptul că planetele extraterestre pot fi locuite de creaturi artificiale atât de avansate încât pot ocoli selecția naturală? Și dacă acest lucru este posibil, de ce o astfel de creatură nu a evoluat niciodată în mod natural? Dacă vrem să știm dacă ar trebui sau nu să ne temem de inteligența artificială extraterestră, mai întâi trebuie să înțelegem ce este atât de special la ea.

Închei cu un alt experiment care ne sperie. În Israel biochimiști au reușit să crească celule vi care mimează carnea de vită. Niște degustători invitați să guste steackul preparat nu au putut deosebi de cel natural. Procesul este încă în fașă dar este clar că este pornit pe o pistă care va soluționa nevoia de proteine globală și va diminua sacrificarea animalelor.  Dar implicațiile acestor  biotehnologii  sunt clare: Curând se vor fabrica ființe vi în laborator și de ce nu ...copii umani, extrauterini. Deja există o piață  de piese de schimb pentru bolnavi , mai ales pentru cei cu mijloace . Vă las să va gândiți la viitor.


AG 


 


 
 

Vizualizări: 66

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Aprilie 3, 2021 la 2:04pm

Interesant domnule Alexandru ! Voi studia cu atentie comentariul dvs. Va rog viztati uneori saptamanalul Jurnal Israelian . Multumesc . AG

adresa :  https://www.jurnal-israelian.com/

Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Aprilie 3, 2021 la 12:13am

Faust

Am studiat Filozofia,

Ah, Medicina, Dreptul, tot,

Şi, din păcate, chiar Teologia,

Cu zel, cît dat mi-a fost să pot!

(Goethe – Faust- traducere Mihai Nemeş)

 

 

Ca şi flori în poarta vieţii

Bat la porţile gândirii,

Toate cer intrare-n lume,

Cer veşmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,

Pentru propria-ţi viaţă,

Unde ai judecătorii,

Neînduraţii ochi de ghiaţă?

Ah! Atuncea ţi se pare

pe cap îţi cade cerul:

Unde vei găsi cuvântul

Ce exprimă adevărul?”

(Mihai Eminescu, “Criticilor mei”)

Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Aprilie 2, 2021 la 11:51pm

Domnule Adrian, nu am mai comentat de mult la articolele dumneata, dar tema bioroboţilor este interesantă şi pentru mine, chiar şi acum la bătrâneţe, deoarece am absolvit facultatea de electronică, secţia comunicaţii spaţiale, şi la CNE Cernavodă am lucrat la punerea în funcţiune a primului reactor, inclusiv la sistemul de comunicaţie prin satelit.

Aduc aici doar câteva citate din diverse cărţi, articole şi din Biblie:

Motto: "Lumina este viață. Fără lumină, viața de pe planeta noastră nu ar exista. În studierea luminii prin astrofizică, ne adâncim în unele dintre cele mai profunde mistere ale universului. În explorarea opticii și opticii cuantice, ne cufundăm în inima materiei însăși. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, între culturi, lumina este un simbol universal al vieții, incluziunii și reînnoirii. Lumina este asociată cu iluminarea sau trezirea spirituală. Lumina este văzută în opoziție cu întunericul, care reprezintă ignoranța și intoleranța. Deși lumina simbolizează cunoașterea, suntem încă orbi în multe dintre aplicațiile sale cotidiene. Viteza mare în bandă largă pe care o folosim astăzi nu s-ar fi putut realiza fără fibra optică. DVD-urile și discurile Blu-Ray nu ar puteta fi citite fără lumină. Energia solară este o sursă de încălzire. Tehnologiile bazate pe lumină sunt esențiale în asistența medicală, unde instrumentele optice sunt utilizate pentru analiză și imagistică, iar pentru sterilizare sunt utilizate surse de lumină ultraviolete. Aceste tehnologii sunt, de asemenea, esențiale pentru secvențializarea genoamelor - precum cea a virusului SARS-CoV-2, care în prezent produce ravagii în întreaga lume. Aceste proprietăți excepționale le sărbătorim anual în fiecare 16 mai, de Ziua Internațională a Luminii. În acest an, pe măsură ce lumea este cuprinsă de pandemia COVID-19, sperăm că acest eveniment va fi și o oportunitate de a da lumină provocărilor globale fără precedent" (Shamila Nair-Bedouelle - Assistant Director-General for Natural Sciences, on the occasion of the 60’s International Day of Light 2020 - https://en.unesco.org/commemorations/dayoflight)

 

"Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urâ ştiinţa?" (Pildele lui Solomon 1.22)

“Pe toate le-a făcut Domnul fiecare cu ţelul său, la fel şi pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii.” (Pildele lui Solomon 16.4)

"iar tu, Daniele, ţine ascunse cuvintele şi pecetluieşte cartea până la sfârşitul vremii. Mulţi vor cerceta-o cu de-amănuntul şi va creşte ştiinţa" (Daniel 12.4).

 

Teoria Evoluţiei: “În februarie 1837, chiar înainte de a naviga pe Beagle – Charles Darwin a scris surorii sale Caroline, discutând ideea lingvistului Sir John Herschel că limbile moderne ar descinde dintr-un strămoş comun. Dacă într-adevăr era cazul, se punea sub semnul întrebării întreaga cronologie biblică a lumii şi a rasei umaneFormarea de limbi diferite şi de specii distincte, şi dovada că ambele au fost dezvoltate printr-un proces treptat, sunt paralele într-un mod foarte curios.” (Charles Darwin - The Descent of Man).

Teoria Biblică a Evoluţiei: “Iată, toţi sunt de un neam şi o limbă au şi iată ce s-au apucat să facă şi nu se vor opri de la ceea ce şi-au pus în gând să facă, ‘Haidem, dar, să Ne pogorâm şi să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înţeleagă unul cu altul’. Şi i-a împrăştiat Domnul de acolo în tot pământul.” (Geneză 11.6-8).

 

"Problema crucială a speciei umane este dacă dezvoltarea sa culturală va reuşi să stăpânească instinctul de agresivitate şi auto-distrugere, care poate duce specia umană la dispariţie din proprie iniţiativă, la o moarte filogenetică." (Sigmund Freud)

"Există lucruri care ştim că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează."... "Cum ar fi dacă am putea să controlăm lumina şi să călătorim prin intermediul acesteia?" (Albert Einstein – Cum văd eu lumea)

"Ceea ce ştim acum este că mitocondriile emit lumină şi că fiziologia lor este influenţată de lumină, iar studiul nostru prezent arată că lumina poate fi ghidată de-a lungul reţelei mitocondriale." (Propagation of electromagnetic radiation in mitochondria – Roland Thar)

Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.” (Biblia – Luca 8.11)

Spermatozoidul este microfonul lui Dumnezeu.” (Alexandru Boris Coşciug)

Mi-am dat seama că pot fi multe aplicaţii ale laserului, dar niciodată nu mi-am imaginat această putere a lui. Laserul a deschis calea către alte descoperiri științifice care revoluționează totul, de la medicină până la producție, dar are astăzi și o gamă largă de aplicații: playere DVD, vizor de arme, imprimante, rețele de calculatoare, tăieri de metale, îndepărtarea tatuajelor și corectarea vederii sunt doar câteva dintre instrumentele și tehnologiile care se bazează pe lasere. Fiind un membru devotat al Bisericii, Townes a fost privit cu scepticism în carieră datorită seriei de discursuri şi încercări de a prezenta asemănările dintre ştiinţă şi religie. Opinia mea este că, deși știința și religia pot părea diferite, ele au multe asemănări și ar trebui să interacționeze și să se lumineze reciproc.” (Charles Townes – inventatorul laserului în 1960 - http://www.csmonitor.com/Science/2015/0129/Laser-pioneer-Charles-H....)

"Tot ce vine din religie şi mistică e copleşitor de profund" (Emil Cioran, Cahiers, 1957-1972)

 

În acest secol, comunicaţiile wireless au un puternic impact în asigurarea calităţii vieţii. Capitolele acestei cărţi acoperă o arie largă a comunicaţiilor wireless care sunt considerate chei tehnologice pentru aplicaţiile viitoare.” (Contemporary Issues in Wireless Communications – M. Khatib)

Disfuncţia mitocondrială poate cauza handicapuri în metabolismul energiei celulare care pot, potenţial, afecta mai multe organe şi sisteme cum ar fi creierul, inima şi muşchii. Actualmente, nu există tratament pentru bolile mitocondriale.

https://mitochondrialdiseasenews.com/2015/07/22/promising-therapeut...

 

"Problema crucială a speciei umane este dacă dezvoltarea sa culturală va reuşi să stăpânească instinctul de agresivitate şi auto-distrugere, care poate duce specia umană la dispariţie din proprie iniţiativă, la o moarte filogenetică." (Sigmund Freud)

 

BIOSINTEZA

  1. Scientists are trying to turn cells into tiny computers. Synthetic biologists have engineered Escherichia coli cells to behave like transistors, according to a study published last week” (March 28) in Science. Oamenii de ştiinţă încearcă să transforme celulele în microprocesoare. În revista Science a apărut un articol referitor la studiul biologiştilor care au sintetizat în Escherichia coli celule care să devină asemeni tranzistorilor. Celulele asemănătoare calculatoarelor pot fi programate să memoreze instrucţiuni logice. Drew Endy, biosintetician la Universitatea Standford şi coautor la acest studiu, spune că celulele sunt potrivite natural pentru a putea fi programate de omul care pricepe codul scris zilnic în ADN-ul lor. Orice sistem care primeşte informaţia o procesează şi apoi o utilizează în activitatea viitoare, asemeni unui calculator.”

(http://www.the-scientist.com//?articles.view/articleNo/34911/title/...)

 

  1. First complete models’ of a human embrio made in the lab–by Nicoletta Lanesse–18.03.2021

Primul grup de cercetători au pornit cu celulele din piele, pe care ei le-au reprogramat pentru a le reasambla în celule embrionice. Al doilea grup a pornit cu celule stem umane. Amândouă grupurile au demonstrat că aceste blastociste umane au devenit similare cu cele reale, în care ei au format un fel de depresiuni sferice ce conţin trei tipuri de celule distincte care eventual pot fi puse în folii de plastic şi implantate în peretele uterin. În ciuda acestor asemănări niciun model nu a recreat perfect embrionul uman, şi bazat pe evidenta asemănare cu modelul şoarecilor, sfera asemănătoare nu poate dezvolta starea blastocitului. Acesta este întradevăr primul model complet al embrionului uman. Oricum acest experiment generează anumite întrebări etice serioase. Sunt sigur că orice om care este cu seriozitate moral devine nervos atunci când omul a pornit crearea structurii care se va încheia în curând ca fiinţă umană.”

(https://www.livescience.com/model-embryos-blastoids-lab-experiments...)

 

  1. Poate o mamă surogat să dea naştere unui copil de Neandertal?

Într-un interviu controversat ce a declanşat comentarii în toată lumea, un respectat profesor genetician de la Harvard a sugerat o aventură extremă pentru femei care într-o zi vor servi ca mame surogat pentru a se clona un copil Neandertalian. Cercetările recente sugerează că ADN-ul neandertalian va conţine de la 1 la 4 procente ale genomului Eurasiaticilor moderni. Beneficiul, conform Church, include creşterea diversităţii genetice. În cartea sa Regeneza: Cum vom fi reinventaţi noi şi natura prin biologie sintetică, Church scrie: Dacă societatea se va adapta clonării şi va vedea valoarea adevărată a diversităţii umane, atunci toate creaturile Neandertaliene pot fi clonate prin mamele surogat cimpanzei sau prin femeile aventuriere.

(https://www.livescience.com/26447-neanderthal-clone-church.html)

 

"S-ar părea că ştiinţa, care caută înţelesul acestor forme, cearcă a întoarce oamenii de unde-au plecat – deşi pe o cale foarte lungă.… Astfel pentru problemele ştiinţei nu va ajunge viaţa omenirei ş-a Pământului, şi desigur cel din urmă om va sta tot înaintea ultimei probleme, fără să aibă răspunsul la ea." (Mihai Eminescu – Fragmentarium)

 

Ca oameni de ştiinţă, rolul nostru în societate este de a acţiona ca gardieni ai adevărului. Misiunea noastră este să descoperim lucruri care sunt adevărate, pentru a împărtăşi adevărul cu societatea, pentru a-l proteja de corupţie şi a-l păstra pentru generaţiile viitoare. Este o vorbă: noi nu suntem singuri aici. Descoperirea şi apărarea adevărului este deasemeni o misiune pentru artă, ştiinţele sociale şi umaniste, asemeni şi jurnaliştilor. Dacă vrem să apărăm ştiinţa, trebuie să acceptăm şi alte opinii despre adevăr, inclusiv pe cele ale nespecialiştilor.” (Jon Wilkins, 23.03.2017, https://www.the-scientist.com/news-opinion/opinion-scientists-must)

Nota mea: şi eu sunt un nespecialist în Biologie şi Religii ... doar le-am citit şi le citez.

 

Faust:

"Dintre porniri tu numai una ştii;

De n-ai cunoaşte-o, ah, pe cealăltă!

Port două suflete în mine, vii,

Ce unul de-altul vor să se despartă;

Unul, de pofta dragostei cuprins,

Cu ghearele de lume-nfipt se ţine;

Iar celălalt, de pulbere desprins,

Urcă spre plaiuri strămoşeşti, divine."

Mefisto:

"Savantul drumul spre izbîndă-l ştie,

Drum ce pe drac nu-l mai îmbie."

(Goethe, Faust - traducere de Mihail Nemeş)

 

Epilog: "Acesta este aşezământul pe care îl voi întocmi cu ei, după acele zile - zice Domnul: Da-voi legile Mele în inimile lor şi le voi scrie în cugetele lor. Iar de păcatele lor şi de fărădelegile lor nu-Mi voi mai aduce aminte." (Pavel, Evrei 10.16)

 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor