reţeaua literară

poezie, proză, muzică, arte plastice, foto, video, evenimente

SENTIMENTUL ROMANESC AL ISTERIEI - text de Mircea CARTARESCU - primit de mine in e-mail

Sentimentul romanesc al isteriei

text de Mircea Cartarescu

« Daca traiesti numai in Romania , e posibil sa nu-ti dai seama ca e
ceva in neregula cu lumea din jur. Ai culoarea mediului si te misti o
data cu el.Esti una cu toti ceilalti.
Dar daca te intorci, dupa o vreme indelungata, in tara e cu neputinta sa
nu fii izbit de cat de anormala e umanitatea de aici
De cat de chinuiti sunt oamenii si de cat de rai devin din cauza asta.
Nu se poate sa nu fii uluit de faptul, de pilda, ca una dintre cele
mai raspandite strategii de supravietuire e mitocania agresiva.
In orice tara civilizata oamenii incearca sa-si menajeze nervii cat se poate de mult.
Sunt prevenitori unii fata de altii in forme duse aproape pana la
caricatura.
Si-au dezvoltat zambete sociale si ritualuri de contact care sa
elimine, practic, posibilitatea oricaror conflicte. Cand cineva te
contrazice, ii zambesti si spui: "We agree to disagree" ("am cazut de
acord ca nu suntem de acord"). Cand cineva te calca pe picior, te
grabesti sa-ti ceri tu scuze.
O ipocrizie blanda si surazatoare te intampina peste tot, ca un
balsam care alina toate ranile si satisface toate susceptibilitatile.
Aceasta ipocrizie poarta numele de politete si e esentiala pentru
fluidizarea substantei sociale.
Romanul nu este asa pentru ca nu poate fi, obiectiv, asa. Pentru ca
la noi, daca esti bun, esti calcat in picioare. Sa ne imaginam o tanara
care devine vanzatoare. Isi iubeste meseria si isi propune sa fie cat
mai draguta si mai serviabila cu clientii.
Zambetul profesional, acel zambet care vinde marfa, i se va sterge
insa curand de pe fata dupa ce vreo cinci-sase insi ii vor tranti cate-o
badaranie sau vor incepe sa urle la ea ca nebunii, chiar din prima zi de
lucru. Sunt toate sansele ca dupa o luna de zile zambetul sa-i dispara
complet, iar dupa un an sa avem vanzatoarea noastra standard, acra si
scarbita, care te repede de nu te vezi.
Badaranii de care-am vorbit nu sunt nici ei badarani din nastere.
Si ei sunt bieti oameni la care s-a urlat si care-au fost umiliti de
cand se stiu. Au devenit scarbosi pentru ca au simtit pe pielea lor ca
nu tine sa fii dragut cu ceilalti. Pentru ca, la toate ghiseele, au
rezolvat numai urland. Pentru ca doar fiind mitocani au avansat social,
calcand peste cei blanzi.
In armata, soldatii sunt extrem de chinuiti "in perioada" de
sergentii lor. Cand ajung ei insisi sergenti, ii chinuiesc pe noii
recruti si mai abitir.
Si tot asa, in toate straturile sociale si la toate nivelurile, romanii
isi sunt propriii calai si propriile victime intr-o societate profound
alienata psihic, o societate isterica.
Cred ca asta ne distinge, ca romani, in lume, la ora actuala:
tensiunea continua la nivelul vietii cotidiene. Starea continua de
explozie, care ne provoaca ulcere si atacuri cerebrale. Conflictul
generalizat al fiecaruia cu fiecare. Nu vreau sa spun prin asta ca
suntem fundamental rai.
Fireste, ne-au impins spre asta saracia si lipsa de orizont,
carentele de educatie, perplexitatea maselor taranesti dezradacinate si
aduse in ghetourile marilor orase. Pot fi si alte explicatii obiective.
Dar e inca ceva, mai subtil, mai intunecat in tot acest chimism social.
Inraiti de lumea in mijlocul careia traim, cu timpul incepe sa ne placa
sa fim rai.
Sadismul nostru rabufneste atunci in insulta si obscenitate.
Incepem sa ne mandrim cu grobianismul nostru si, exhibitionisti ai
moralei, ne dezbracam voluptuos de caracter in aplauzele excitate ale
publicului.
Curand, devenim la fel de cinici, la fel de incapabili de a distinge
binele de rau ca tarfele si noii imbogatiti.
Ascensiunea (sau doar supravietuirea) noastra sociala e marele
premiu castigat cu pretul mitocaniei noastre.
Iar cercul acestei nevroze nationale nu ar putea fi spart decat
printr-o lunga terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi lunga,
scumpa si cu un rezultat incert. Nu cred ca ne-o putem permite
deocamdata.»



Din pacate nu cunosc de unde este extras textul. Poate ca ma ajuta cineva.
Oricum textul cred ca vine extrem de bine in continuarea celui postat anterior despre Fenomenul downshifting - sau "dincolo" de top management, de Aurora Liiceanu

Multumesc pentru intelegere !
Andi-Bacii

"LUME SISIFICA" - 200-90 cm - sfori, ulei, foita de aur pe panza - 1997

Vizualizări: 359

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Rely Tarniceri pe Iulie 17, 2010 la 12:01pm
Spunea cineva... si sunt multi care spun asta, ca suntem marcati de dictatura ceausista, am ajuns grupuri tribale, daca dictatura a durat vre-o patruzeci de ani si ne-a format/marcat atat de indestructibil, ce au facut cei douazeci de ani de cand am pasit pe alte carari?
Vorbim mereu de popor, "romanii" sunt..., dar acest popor este format din indivizi si fiecare din noi putem face un pas spre mai bine, macar in a dori ceva mai bun si a cauta un mijloc de a ajunge acolo, si ma refer la spirit, nu la cele materiale. Cum bine spunea cineva aici, avem alegeri de facut. Nu suntem obligati sa consumam subcultura si badarania si nici sa devenim ca atare. Totul e o chestiune de alegere ca individ, dar spiritul de turma e in voga.
Comentariu publicat de Florinel Constantin ANDRISAN pe Februarie 2, 2010 la 7:53am
PRECIZARE :
Ca sa nu se apuce unii sa-mi sara la gat si sa nu vada iar padurea din cauza copacilor, va precizez ...precis ca "suptil..." trebuie citit ca atare si vine de la "consecintzele" supei lungi, primordiale, a lumii din care facem toti parte, NU A SUBTILITATII NOASTRE DE "MITICI" !
Asa ca nu exista nici o sansa de a denatura, nici chiar pentru pedanto-bigotzii nostri nationali .
Trebuie, deci, vizionat jurnalul si tras consecintele MAJORE.

Acelasi, fara sulemeneli,
Andi-Bacii, cu drag, desigur
Comentariu publicat de Florinel Constantin ANDRISAN pe Februarie 2, 2010 la 7:40am
Dupa cum va spuneam in ultima interventie de pe acest blog, nu se mai pot spune multe dupa Mircea ELIADE si Andrei PLESU.
Sunt in continuare impuscat in aripa dupa comentariile (si consecintele lor suptile...) de aici.
Dar cred ca raspunsurile sunt mult mai profunde si depasesc complexele noastre nationale ale
"omului nou-mutanto-ceausist".

Ca posibili intelectuali, ca romani din diaspora sau Romania si ca oameni procupati de cultura, lectura etc. poate invatam in sfarsit ca facem parte dintr-o lume mai complexa decat cea pe care ne place sa credem ca o controlam, ca lumea nu se termina acolo unde nu mai ajunge sa vada privirea noastra, chiar si urcati pe cel mai mare podium care ne-ar putea fi accesibil.
Asta si in bine si in rau, si de bine si de rau... inca odata "armonie complementara", "rosu-verde" sau "tragi-comic".
Adaug acest Jurnal TV ca un posibil argument a ceea ce am afirmat aici si-n incercarea de a va aduce aminte ca "ontogeneza repeta filogeneza si... vitzavercea" chiar si aici, cu toate consecintele, spre disperarea orgoliului nostru national de vesnic ...epigoni.
DIN FERICIRE, DE DATA ASTA !

Va rog aveti rabdare sa vizionati jurnalul asta :
http://www.jurnaltv.ro/video/The_Soviet_Story_Povestea_sovietelor_i...

Cu multumiri anticipate si cu scuze ca v-am deranjat,
Andi-Bacii-Ion-Plebeu-Pribeagu'
Comentariu publicat de Florinel Constantin ANDRISAN pe Ianuarie 25, 2010 la 1:38am
"QVO VADIS ...HOMINI ?" - 70-140 cm - pastel, ulei, carbune si foita de aur pe panza -2009 Piatra Neamt


Nu stiu ce s-ar mai putea spune dupa citatele din Mircea ELIADE si Andrei PLESU.
Nici macar nu stiu daca sa nu regret ca am postat comentariu lui Mircea CARTARESCU pe acest blog.
...Poate trebuia sa-l las sa bantuie dezlegat pe net

Oricum, lucrarea asta a mea e ca un soi de presentiment. O adaug aici in asteptarea zilei de maine cand, poate ca-mi revine respiratia.
N-am intrat doua zile pe net si m-am trezit, azi, cu avalansa asta de minuni si "impuscaturi in aripa".
Ma asteapta o noapte grea. Sper sa fie un sfetnic bun !

Andi-Bacii in picaj
Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Ianuarie 23, 2010 la 2:54am
Un material bine venit si bine structurat.
Dar eu nu as fi atat de critic cu noi, romanii.
Este adevarat ca educatia romanului nu se mai face nici in cei sapte ani de acasa, nici in scoala, nici la munca si nici in societate.
Isteria este un fenomen organic, de manifestare in masa a unor atitudini copiate de la idolii nostri pe care-i vedem foarte des prin toate mijloacele de raspandire a informatiilor.
Educatia se face cu bani, dati copiilor ca sa mearga in cluburi, si prin mijloacele mass-media, unde, vazand ca cei care ne conduc si cei cu bani sunt mitocani, populatia accepta cu placere informatia vizuala, care patrunde mult mai usor in creierul unui om lipsit de educatie morala.
Cine i-a incurajat pe romanii hoti sa ajunga la putere?
Cine-i impinge sa modeleze astfel creierele copiilor nostri?
Cine sunt papusarii din spatele fenomenului de indobitocire in masa a romanilor?
Cum putem scapa de acest fenomen real si de necontestat?
Sunt intrebari la care simpla analiza si comparare de populatii traite si educate in medii diferite nu ne aduce solutii. De fapt nici europenii nu au solutii la idiotizarea prin specializarea extrema.
Avem noi puterea sa inchidem televizoarele si sa nu mai asiguram, programelor idioate de la televiziuni, audienta prin care ei fac clasamnete si impart banii din reclame?
Avem noi puterea sa nu mai accesam site-urile ispititoare de pe internet?
Cate programe TV prezinta oamenii normali ai acestei tari?
Cate programe prezinta copii dotati si performantele lor?
Avem noi, simpli oameni, puterea sa luptam contra unui sistem care creaza conjuncturile pentru a-si atinge scopurile propuse?
Noi nu ne putem permite educatii costisitoare, bazate pe meditatii, pe pilule, pe vaccinuri si pe cip-uri electronice, dar ne putem permite sa ne intoarcem fata de la ispite pentru a determina ca cei cu bani sa-si piarda consumatorii.
Ar fi foarte ieftin pentru noi sa ne intoarcem spre cuvantul Lui Dumnezeu si sa-l respectam si pe El, dar si pe oamenii nostri care ni l-au transmis cu subtilitate artistica.
De fapt cred ca acest lucru este chiar gratis!
Deoarece vom culege ceea ce semanam, am sa inchei cu cateva strofe din poeziile lui Blaga:
Mirabila sǎmânţǎ, de Lucian Blaga
Mǎ rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt
rost sǎ fac de seminţe, de rarele,
pentru EUtopia, mândra grǎdinǎ,
în preajma cǎreia fulgere rodnice joacǎ
sǎ-nalţe tǎcutele seve-n luminǎ.
…………………………………………
Palpitǎ în visul seminţelor
un foşnet de câmp şi amiezi de grǎdinǎ,
un veac pǎdureţ,
popoare de frunze
şi-un murmur de neam cântǎreţ.


"Cântec pentru anul 2000"

"Vulturul ce roteşte sus,
Va fi atunci de mult apus.
Lângǎ Sibiu, lângǎ Sibiu, prin lunci,
Numai stejarii vor mai fi şi atunci.
Mai aminti-mǎ-va un trecǎtor
Vreunui strǎin, sub ceasul lor?
Nu cred sǎ mǎ vesteascǎ cineva,
Cǎci basmul ar începe-aşa:
Pe-aici umbla şi el şi se-ntorcea mereu,
Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu."
Comentariu publicat de ELENA GHIRVU CALIN pe Ianuarie 22, 2010 la 12:48pm
Articolul este foarte la obiect. E foarte adevărat că o bună parte dintre românii nu sunt manieraţi, nu sunt politicoşi, nu ştiu să se comporte, dar toate astea doar la un palier social jos. După revoluţia din 89, după ce s-a ridicat vălul de pe cadavrul comunismului, s-a putut vedea cu ochiul liber gradul de primitivism al românilor care n-au avut nici timpul şi nici condiţiile necesare unei evoluţii spirituale înalte, spre eleganţă şi bun gust. Ţinute îngenuncheate de dictatură, massele populare româneşti au ajuns ca nişte grupuri tribale speriate de foame, de sete, de frig. Românii sunt, în genere, ciudati, inegali, apţi de sentimente înalte, dar prea timizi pentru a face caz de calităţile lor. Şi nu mai este timp pentru alte deveniri. Poate că suntem pierduţi, poate că nu. Numai Dumnezeu ştie când şi cum se va sfârşi istoria şi timpul.
Comentariu publicat de mihai ganea pe Ianuarie 22, 2010 la 9:40am
Domnul Cartareascu, in calitate de calaret pe mapamond, ar fi putut sesiza si alte opinii. Mult mai "interesante". Daca veni vorba de Virginia Paraschiv, pot sa va mai zic ceva.
Domnilor!
Am citat, si eu pe Virginia Paraschiv . Inainte de a o cita am cautat pe internet referinte. ( 16.000 )
Nu frecventez lumea virtuala decat ocazional si din ce in ce mai rar. Intervin numai atunci cand consider ca este cazul. Dar pot sa ma si abtin. Domnul Vlasin Gelu stie sa arunce samanta dar nu totdeauna nimereste solul potrivit. Cred ca este cazul sa va prezint, nu atat pe Virginia Paraschiv ca om de cultura si civilizatie, ci un lucru sesizat de ea in urma lecturii unei carti care i-a parvenit pe cai mai putin obisnuite, tocmai de la Paris. Deci, cartea se numete “Essai sur le fanatisme contemporain. Des hommes nouveaux de Roumanie aux combatants d’Allah “ Ed.Harmatton 2002, Paris. Autorul se numeste Michel Dion. Gasim aici opinia Centrului National de Cercetari Stiintifice al Frantei. Acesta carte circula in toate cancelarile Europei si a lumii. A fost publicata in Franta, Italia si Ungaria ( ! ) In esenta, conform domnului Dion, noi romanii, prin “fanatismul” nostru ortodox, si prin traditia legionara, avem latenta reeditarii unui “11 septembrie” in Europa. In cartea lui Dion, exista si personajul Victoria ( Virginia Paraschiv ) Personaj protestatar, model de referinta pentru etica protestului inregistrata intr-o teorie a lui Havel, care vorbeste de “rezistentele anonime”. Virginia Paraschiv, ca eriona, contesta cartea in cele 2-3 articole publicate in Ziarul de Vrancea ( Sub titlul, Vrancea Franceza, 13-15 01.2010 )pentru ca unii care au colaborat la scrierea cartii au tacut si tac in continuare. Este vorba de renumitul istoric Berindei. Deocandata , no comment. Cei buni, stau deoparte sau “trag periscopul”
Comentariu publicat de Marilena A. pe Ianuarie 22, 2010 la 12:21am
Sincer? Mai bine ca a injurat! :)
Comentariu publicat de Any Tudoran pe Ianuarie 22, 2010 la 12:20am
Primul om care a preferat sa injure, decat sa dea cu piatra a fost considerat inventatorul civilizatiei .
( Sigmund Freud )
Comentariu publicat de Marilena A. pe Ianuarie 22, 2010 la 12:03am
Daca aş avea ceva de reproşat autorului textului de mai sus, ar fi faptul că se referă doar la români, în timp ce afirmaţiile care stârnesc controverse aici sunt valabile pentru întreaga specie omenescă.
Din păcate, deşi am evoluat tehnologic, în perioade de criza mulţi oameni reacţioneaza instinctiv, astfel încât forţa brută, înlocuită -în lipsă- de şiretenie, este cea la care apelează unii indivizi pentru a supravieţui. Aşa se ajunge la acel "om descurcăreţ", care este mai apreciat azi decât cel onest. Valori ca bunătatea, altruismul ajung să fie considerate slăbiciuni. Raţiunea ne-ar putea ajuta să gasim soluţii rezonabile, sănătoase problemelor ... dar cine să o asculte? Cred că omenirea este imatura încă, aproape comparabilă cu un copil care se joacă cu pistolul încărcat, iar când se ceartă cu puştiul vecinului, sare la bataie.
Ca şi acum mii de ani, ne rezolvam conflictele cu lupte, atât doar că armele au progresat.

Vă rugăm să faceți donații pentru a sprijini Rețeaua literară:

SOCIAL MEDIA

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner

Parteneri

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2014   Created by Gelu Vlaşin.

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

$ curl -L http://github.com/facebook/php-sdk/tarball/master | tar xvz $ mv facebook-php-sdk-* facebook-php-sdk $ cp facebook-php-sdk/examples/example.php index.php
Powered by Jasper Roberts Consulting - Widget