Împovărat, zoresc spre patul meu,

Astâmpăr celui frânt de colindat;

Dar se porneşte-alt drum în capul greu

De gânduri, într-un trup epuizat:

 

Căci grija mi-e departe de unde zac,

Pelerinaj zelos voind spre tine,

Genele grele-mi stau deschise larg,

Privind în beznă, cum văd orbii bine:

 

Doar că-n imaginaru-nfăţişat,

Profilul tău mi-e dat vederii, boantă,

Odor, în noaptea hâdă, suspendat

Ce face noaptea neagră captivantă.

 

Iată cum ziua-i trudă, noaptea-i gând,

Iar tu, nici eu, nu ne-odihnim nicicând.

https://www.facebook.com/SoneteShakespeare

Traducere: Laurean Mihai Gherman

Vizualizări: 57

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor