bătăile ca de pendulă stricată ale bastonului

sperie liniştile de pe Lipscani

vezi  tramwayul electric

alunecă suspect spre orizont

cum trece vremea parcă mai ieri alergam

pe Podul Mogoşoaiei să văz primul tren

de oraş tras de cai vienezi

peisagii din altă toamnă coane îmi

zicea vecinul meu Iorgu slujbaş

la Universul pe Şoseaua Sărindarilor

au murit iluziile mon cher şi bate

vântul peste câmpiile sufletului

aud muzica din clipe sau poate

suspină un patefon cine ştie

luminile neştiute ale vieţii mele

se sting pe rând

tăcerea neagră de cavou

îmi deşteaptă melancolia

curând în odaia ascunsă în umbre

or să mă strige singurătăţile

 

plouă în noapte pe ultimul drum

 

Vizualizări: 54

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de AGO.OTA pe Noiembrie 8, 2012 la 8:14pm

au murit pe rand iluziile mon chere

nu se mai aude cantecul de inviere

tacerea sterge jos luminile festine de pe cer

 ziua  sau noapte este nu se stie...nu se stie

Comentariu publicat de Dora Petre pe Noiembrie 8, 2012 la 4:05pm

Un poem caracteristic poetului...

Comentariu publicat de Nadia Pădure pe Noiembrie 8, 2012 la 12:41pm

Un poem care vibreaza în suflet! Frumoasă scriere!

Comentariu publicat de HALAS ELENA DORINA pe Noiembrie 8, 2012 la 12:20pm

O poezie asa cum numai tu sti sa ne daruiesti ....un final deosebit . Felicitari !

Comentariu publicat de Clara Damian pe Noiembrie 8, 2012 la 8:22am

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor