Și gândul mi se pleacă până jos
Supus constrângerilor măsluite,
În dinții vremii numai bun de ros;
Orice cuvânt îl poate compromite

Să-l vândă ieftin, gol și subțiat,
Strâns în capcana fals-a neputinţei,
Cu fierul roșu ars, negrațiat
Stă ca un rob în spatele dorinței,

Fără armură, parc-ar fi un Christ.
Necunoscuții vin... privesc... se-nchină...
Și-apoi aud cum spun: de ce e trist?
Cel ce iubește n-are nicio vină...

Dar eu nu vreau coroana milei lor
Zâmbesc amar - singurul semn de viață -
În mine strig, și tot în mine dor,
Și-mi zornăi lanțul a iubire-n piață.

Din volumul Ceremonia Iubirii  -

Editura Rovimed Publishers Bacău - 2013

Vizualizări: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor