cât de blând ne-a acoperit noaptea

 

curaţi

ca într-o iarnă-n veşminte de doliu

 

şi cât de uşor ne apasă cât de tandru

 

de aceea în negru Amelie în negru

eşti pură

cum tristeţea smulsă cu ochii din lună

 

sunt dulceag Amelie dar zău că nu-mi pasă

 

da

 

pândesc prăbuşirea dimineţii pe stradă

 

în spărturi

pete întunecate

visele înghiţite de praf

iubirile tăinuite

 

mă gândesc

mă gândesc Amelie cum noaptea

ne aminteşte că suntem din noapte rodiţi

şi noaptea ne spală de veşnicia-n care locuim

 

ay

cât de mult

cât de mult ne îmbătrâneşte lumina

 

 

da Amelie

mirosul tău de trestie umple amintirea

 

 

acum

pândesc prăbuşirea dimineţii pe străzi

voi rămâne-n mine

 

uneori te desenez pe fereastră cu aburii gurii

 

detaliile îmi scapă

uneori uit ceva esenţial

chia dacă-n fiecare dimineaţă te privesc

cum te îmbraci în cuvinte şi nu mai eşti

cea sfioasă

 

între noi Amelie aşază nopţ ile

petrecute

 

pe genunchi o floare de mirt


Vizualizări: 213

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Atila Racz pe Iunie 8, 2013 la 7:37pm

Va multumesc cu toata inima, ati

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Iunie 8, 2013 la 3:25pm

Traite versuri , cu siguranta.

Mi-a placut poezia.

Comentariu publicat de Rodica Borsa pe Iunie 6, 2013 la 2:53pm

Sensibile ,emoţionante şi profunde versuri .Ele ascund în mod cert, trăiri de neuitat.

Comentariu publicat de Monica Rohan pe Iunie 6, 2013 la 12:43am

Frumoasă poezie, are „miez” de cântec nostalgic ce rămâne în gând și-n auz și traversează noaptea în dimineți alunecând...

Comentariu publicat de Maria Vo pe Iunie 6, 2013 la 12:41am

mi-a plăcut acest poem cu miros de trestie și mirt...

Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Iunie 8, 2011 la 4:49pm
Nichita și......noi. Sărmanii de noi!!!!!
Comentariu publicat de Atila Racz pe Iunie 7, 2011 la 11:40pm

"Moale lațul se transforma

șarpe începea

gât se subția

strigătul scăpa în creier

se prăbușea în lumea difuză..."(Mircea D.)

 

ay,,,ay...ay si multumesc

 

Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Iunie 7, 2011 la 9:46pm
da...”mă gândesc(....) cum noaptea/ ne amintește că suntem din noapte rodiți/ și noaptea ne spală de veșnicia-n care locuim....ay!!!! frumoasă poezie...! ay!!!!

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor