Sperare

[Calaraş Igor]

 

Timp
Apa din izvoare curge,
Se clatină copacii dezgoliţi,
Melodioasa floră a pădurii
Mă îmbată, mă face fericit.

Un gând
Sunt iar pierdut, gândesc spre viitor
E doar un vis, o veşnică vedenie
Cum eşti cu mine, alături tu mereu;
Tu-mi eşti fericea, a mea iubire.

O clipă
Într-un moment se uită amărăciunea
Trec clipele cu multe bucurii
precum nimic n-a fost 
Iar grijile, durerea se lasă-n veşnicie.

Închis
Ca-ntr-un pustiu sunt singur
Mă prinde jalea ca umbra cea din noapte,
Deşertul e doldora dihanii 
ce vreau sa mă jupoaie, doresc să mă omoare.

Pentru iubire
Mă zbat, rezist şi lupt ca fiara din pădure
cu colţii strânşi înfipţi într-o speranţă
Doar tu, un adevăr;
Îmi dai speranţă, nădăjduiesc să mai exist.

 

 

http://justitiemd.blogspot.com/