Revad cu ochii mintii o masina
Care gonea cu doi copii,
Spre-un ce-avea sa vina,
Cu multe lacrimi dar si cu bucurii.

Cantau radeau de mana se tineau,
Cu sufletele stranse iubire isi jurau.
Doar steaua lor,departe lacrima,
Pentru ca ea doar ea stia,
Spre ce an greu destinu-i conducea.

A fost destin sau intamplare,
Ori poate o prea grea-ncercare,
Gandeste trista steaua lor,
In neobositu-i zbor.

Caci ei sunt despartiti acum.
Pe doua drumuri far un punct comun.
Cu inimile indoite de regrete,
Se-ndreapta spre-un an Dar pe-ndelete.

Vor mai avea aceste drumuri oare,
In asta viata un alt puct comun?
Privesc spre steaua lor cu maxima-ntristare.
E doar o intrebare.....
Pe care nu ma pot abtine insa sa ti-o pun.

Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor