«STEUA DOBROGEI» «STEAUA DOBROGEI» (1879 - ...1891) Încercare de reconstituire monografica * MIHAI MARINACHE

ARGUMENT


„Stéua Dobrogei” (1879-...1891). Încercare de reconstituire monografică este
mai mult decât o provocare. Rod al unei cercetări minuţioase, această lucrare se
doreşte a fi un modest omagiu adus primei publicaţii româneşti apărute în Dobrogea
după revenirea provinciei în cadrul statal românesc în noiembrie 1878.


Dobrogea, numită de Ion Ionescu de la Brad «California noastră naţională»,
începe să fie (re)descoperită cu uimire pe măsură ce se racordează încet şi sigur, cu
entuziasm, dar şi cu multă suferinţă, la instituţiile şi valorile naţionale. Ziarele
centrale, cu precădere, îşi trimit redactori în noul ţinut românesc sau îşi stabilesc
cores pondenţi de presă (înalţi funcţionari ai administraţiei judeţelor, avocaţi, medici,
institutori, jurnalişti veniţi din Basarabia şi stabiliţi mai întâi la Tulcea şi Constanţa,
ofiţeri).

Corespondenţa specială din Dobrogea este tipărită în rubrici variate, do -
minând de la început ineditul, pitorescul, senzaţionalul, aventura. În timp, prin materiale
ample, tematice, publicul este informat în legătură cu progresele (şi slăbiciunile)
în plan economic, social şi cultural obţinute de noua administraţie de-a lungul marii
guvernări liberale (funcţionarea instituţiilor nou create, problema proprietăţii,
emigraţia/imigraţia, şcoala şi instrucţia publică, justiţia, etniile, religia, armata,
ordinea, agricultura, inspecţiile ministeriale, debutul exploziv al corupţiei ş.a.).


Apariţia în iunie 1879 a primului organ de publicitate, „Stéua Dobrogei” , sub
conducerea jurnalistului profesionist Basile Brănişteanu, a permis afirmarea,
dezvoltarea rapidă şi maturizarea treptată a ziaristicii dobrogene. Publicaţie
independentă, în intenţie, în fapt şi mai cu seamă în atitudine, „Stéua Dobrogei”, prin
personalitatea directorului Brănişteanu, deşi a întâmpinat numeroase obstacole, a fost
considerată, pe bună dreptate, fondatoare a presei româneşti din Dobrogea.


Experienţa publicistică a redactorului responsabil (1868-1869, Bacău, ziarul
„Calausulu”; 1872-1873, Bolgrad, publicaţia „Echoul Bolgradului”) garantează
activitatea desfăşurată în perioada tulceană de către distinsul om de presă Brănişteanu
(1879-1891, Tulcea, „Stéua Dobrogei”, cu întreruperi; 1886 „Monitorul Judeţului şi
al Comunei Tulcea”), apreciat şi susţinut de confraţii de la publicaţiile din capitală şi
din ţară.


Publicaţie - etalon pentru ziarstica tulceană a primului deceniu de la reintegrarea
Dobrogei, „Stéua Dobrogei” a stârnit admiraţia presei centrale, a fost
apreciată ca independentă şi citată permanent (de la articole de fond până la ştirile de
moment). Procesul de presă intentat directorului publicaţiei de către prefectul Paul
Stătescu este în atenţia presei naţionale şi devine subiect de dezbatere în Parlament.


Atitudinea fermă de apărător demn al libertăţii presei din partea gazetarului tulcean
(luarea de poziţie responsabilă faţă de ordonanţa prefectului, care viza îngrădirea
exprimării libere a presei) este susţinută de cei mai importanţi gazetari din marea
presă românească a timpului.


Absenţa colecţiei din fondurile centrale (e un miracol că s-au păstrat cele două
numere existente la Biblioteca Academiei, din 1879 şi 1883) ne-a determinat, pornind
de la notaţiile ilustrului bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu - Dunăre, să începem
acţiunea migăloasă de identificare a surselor referitoare la publicaţia tulceană şi de
extragere a materialelor existente. S-a conturat, astfel, o miniantologie „Stéua
Dobrogei” , care ar putea permite cercetătorilor şi cititorilor pasionaţi să înţeleagă
mai bine destinul unei publicaţii rare şi conduita exemplară a conducerii acesteia.
În lupta sistematică pentru combaterea corupţiei din administraţia tulceană şi
pentru impunerea unei atitudini civice, demne, eroice şi altruiste în susţinerea
adevărului, „Stéua Dobrogei” şi-a atras, de-a lungul vremii, numeroase duşmănii.
Dispariţia gazetei (1891) şi moartea ziaristului (director de publicaţie şi patron de
tipografie) în 1893 accentuează în anii următori intrarea într-un con de umbră şi de
uitare nemeritată. După 1900 este ignorată în totalitate. Lucrările tematice
prestigioase dedicate Dobrogei după primul război mondial amintesc în treacăt despre
această publicaţie, repetând obositor date îndoielnice.


Încercarea noastră de a reconstitui şi a reconstrui o posibilă monografie
„Stéua Dobrogei” conţine, în concepţia modelului imaginat, câteva fisuri.
Detectabile la nivelul pereţilor şi acoperişului, acestea nu pot distruge structura
ansamblului conturat şi realizat cu multă greutate.
Cercetarea va continua. Materialele descoperite în alte publicaţii (centrale,
regionale, judeţene) vor amplifica viziunea despre rolul şi locul „Stelei Dobrogei” în
peisajul publicistic tulcean.


A scrie despre un timp fast al istoriei noastre (revenirea Dobrogei la patria
mamă), a scoate din uitare fapte indispensabile înţelegerii spiritualităţii complexe a
locului, a aduce în lumină caracterele unor personalităţi care au zidit şi consolidat
tradiţiile româneşti în acest spaţiu binecuvântat, a pune într-o mai dreaptă cumpănă
aspecte considerate definitive mai bine de un secol înseamnă a da un sens esenţial şi
ideal actului publicistic.


Constantin N. Sarry, preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din
Dobrogea, conducător de publicaţii dobrogene şi scriitor talentat, prefaţând lucrarea
lui Al. D. Demetriad despre istoricul presei româneşti în Dobrogea (Constanţa, 1934),
atrăgea atenţia că în provincia noastră „multe au fost nesocotite, dar mai mult decât
toate, ziaristica.


Dacă în pofida acestei vitregii, gazetăria dobrogeană a putut totuşi exista şi
a menţine în slujba ei atâtea elemente preţioase, aceasta are a se datori exclusiv spi -
ritului de jertfă al acelora, cari (...) au preferit cu toate acestea să n-o părăsească -
credincioşi până la capăt ca şi apostolii lui Hristos.”


Păstrând proporţiile, conştienţi fiind de limitele impuse de excepţionala bogăţie
şi varietate a materialului supus cercetării, lucrarea de faţă deschide seria studiilor cu
caracter monografic dedicate presei tulcene până la primul război mondial.


august 2007

Autorii

Vizualizări: 98

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor