Ca să-mi văd viața mai bine
m-am îndepărtat de mine,
c-o lungime de mirare
fără urmă de-ntrebare.

Viața mea reânviată
cărnii mele i-o dau toată,
să mă doară vindecat
tot trecutu-ndepărtat.
Ca o fructă-adânc mușcată
de o gură-nfometată,
de inimă nesecată.

Îndurător, îmi fac gândul
să-mi cutreiere pământul
și să ridic mânăstire,
doar, odată, la trei zile.

În taina pământului,
cu aripa gândului,
m-am văzut pe mine șui
și pe tine-al nimănui.
Suflete, de ce nu-mi spui?

Vizualizări: 4

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor