Sunt eu,
Cea de la capătul rândului.
Când sunt veselă
Rândul meu e frază.
Când sunt tristă
Rândul meu e cuvânt.
Și sunt eu,
Cea de la capătul rândului.
Și veselă și tristă.
Am învățat
Să te înțeleg
Mai presus de înțelegere,
Să te simt
Mai presus de simțire,
Să te iubesc
Mai presus de iubire.
Dar sunt eu,
Cea de la capătul rândului.
Ochii mei nu te-au mângâiat
Buzele mele nu te-au răsfățat
Mâinile mele nu te-au atins
Doar gândurile mele,adânc te-au cuprins.
Dar sunt tot eu,
Cea de la capătul rândului.
Îți simt renuntarile-
Parte vie din mine
Și mă dor...
Îți știu raspunsurile-
Ecou întrebărilor mele
Și mă răscolesc.
Îți citesc gândurile
Îți întâmpin așteptările
Îți alin durerile.
Dar nu pot fi tu...
Sunt doar eu,
Cea de la capătul rândului.
Dar tu,cine ești?

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor