Tablou  

 

Un bou pus cu prioritate

Să facă pe imaş dreptate,

Are măgaru-n umbra sa,

Ce nesimţit face ce vrea.

 

Şi cum exemplul stă în bou,

Unii îl au model, erou,

Încât măgarul supărat,

Rage în stilu-i educat.

 

Cum boul calm rumegă rar,

Priveşte tâmp către măgar.

Şoptind adânc în sinea lui,

E un măgar, dar altul nu-i ?

 

E cam neghiob, neinstruit

Și în purtare nesimţit.

Cu ochi fixaţi către ceva

Adulmecă în umbra mea.

 

Şi nu m-ar irita parfumul,

Dacă măgar ar fi doar unul,

Însă cum lumea s-a mărit,

Măgarii laşi s-au inmulţit.

 

În tot tabloul general,

Nu mai vezi boul de măgar,

Pentru că la măgar iţirea

Vrea pentru sine preţuirea.

 

Şi de nu e în rândul unu,

El tot îşi lasă viu parfumul.

Aşa e pielea de măgar:

Groasă, cu iz de bălegar.

 

 

Cum viaţa este o rutină,

Nereguli, vicii ce au vină,

În fapte rele, în acuze,

Dau minţi murdare şi obtuze.

 

Noi nu vrem încărcat tabloul,

Cu faţa ce prezintă boul,

Dar nici expusă în chenar,

Neobrăzarea de măgar.

Mihai Constantin-Ticu

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor