de fiecare dată,
Moş Nicolae se ascundea sub barba bunicului
şi de acolo povestea câte în luna şi-n stele
seara după ce scrumea
două ori poate trei ţigări răsucite
atât cât să mai ardă din cuvântările de partid
seara, căci ziua n-avea timp de poveşti
avea doar două mâini de aur, un creion rătăcit pe după ureche
şi limba albastră, de la-ntăritul inscrisurilor
aşa ştia el şi să scoată din carnea lemnului
case
pe prispa cărora soarele şi luna îşi dădeau mâna
binecuvântând naşterile şi-mplinirile
iar stele curgeau din dantela şi-mpletitura cerdacului

dumineca, după slujbă,
mergeam la cumparativă să ascultăm sărăcia
el îşi lua tainul de tiutiun şi hârtia de ziar
iar mie îmi oferea
pătratul dulce al biscuiţilor cu marginea zimţată
şi duminica avea gust de amintire
rătăcită pe uliţele satului

bunica Ileana, împărăteasa bătăturii
ne primea în sala ei de judecată şi ne aşeza în jurul tronului de domnie
iar la mijloc, printre castroane, aşteptau smeriţi pârâţii:
o mămăligă zgârcioabă, ce-adunase tot aurul
şi-un pui răzvrătit
răpus în luptă cu dogoarea focului
pe care n-a reuşit să-l dovedească

aş fi vrut să vă mai povestesc şi despre innuntirea
albului lapte cu galbena mămăliguţă
dar poate că...
e mai bine să...

Vizualizări: 58

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor