3. Tina nu a făcut pregătiri speciale pentru vizită. A schimbat aşternuturile patului şi a aerisit camera cu o jumătate de oră mai mult, resturile de mâncare învechite au ajuns la pubelă, iar praful de pe mobile fusese şters cu două zile mai devreme. O portocală curăţată de coajă urma să dea un parfum subtil, discret şi persistent.
Medicul a întârziat un sfert de oră, dar fata nu s-a gândit să-i reproşeze.
- A fost coadă la florărie, probabil, mâine e ziua unui sfânt, aceasta este cauza, s-a scuzat el sărutând-o pe obraji ca un vechi prieten.
- Am pregătit glastra, zise Tina gândindu-se că bărbaţii sunt toţii previzibili. Se aştepta la o sărutare adevărată, pe gură ca doi îndrăgostiţi, ar fi dus la o mai rapidă poziţionare a unuia faţă de celălalt. Deveni tristă şi nemulţumită, sperase ca „întâmplarea”, violul, să nu fi contat, să nu-l plaseze într-o postură semioficială. Părea stingher şi preocupat, venit acasă la un bolnav, nu la o iubită.
Se hotărî să grăbească evenimentele, niciun bărbat sănătos nu rezista ofertei… Dar comportarea ei dezinvoltă, manifestând iniţiativele, putea duce la o impresie de frivolitate şi la un răspuns contrar aşteptărilor sale.
- Am un vin excelent… N-am aprins lumânări, detest imaginea falsă văzută prin filme cu zeci de feştile… Batoanele astea de ronţăit sunt făcute după reţeta bunicii, capeţi o sete!...
După primul pahar băut pe jumătate doctorul începu:
- Ar fi bine să-mi repeţi cele întâmplate mai pe larg… Acela este tabloul? întrebă el întorcând privirea.
- L-ai recunoscut repede, de fapt este aşezat pe peretele din faţa mea atunci când stau cu capul pe pernă. Vrei să vezi poziţia mea de atunci?
- Nu, nu este nevoie, respinse el invitaţia. Poate mai târziu… acum vreau să mă lămureşti, cum ai realizat faptul că lângă tine era o prezenţă străină, invizibilă dar activă?
- Ai văzut semnele, urmele s-au învineţit mai tare, nici nu ştiu cum să le ascund pentru cei de la serviciu. Este timpul să vezi şi restul, urmările efective ale actului, este jenant, dar faţă de un medic… Te va convinge definitiv.
- Nu înţeleg cum mă priveşti, ca medic sau ca un prieten nou? Ne cunoaştem doar de câteva ore şi mă inviţi mereu… Pune-mi vin, te rog!
Medicul îl bău repede în timp ce Tina îi răspundea întrebărilor lui.
- Este drept, după o abstinenţă atât de lungă mă comport cam precipitat, mă îngrozeşte gândul ca şi în noaptea asta să apelez la „maşinărie”. Doar dacă o apropiere de mine îţi repugnă într-atât!...
- Nu sunt pregătit, te văd ca pe o pacientă… Nu m-am îndrăgostit de tine…
- N-ai avut în patul tău curve niciodată? Nu le-ai plătit pentru ce făceau pentru tine?
- Am avut numai iubite! N-am plătit încă vreo femeie.
- Nici eu nu vreau bani chiar dacă nu sunt iubita dumitale, dar nici prostituată. Pur şi simplu am nevoie de un serviciu… recompensat prin el însuşi. Vreau să simt năduşeala unui bărbat, să cred că transpiră datorită strădaniei lui pentru mine, dorinţei de a mă mulţumi! Vreau să te aud cum gâfâi extenuat după totala epuizare şi după un orgasm îndelung căutat. Par zăpăcită, poate nimfomană, te inhibă şi te paralizează discursul meu. Ca medic ar trebui să ştii metoda de preluare a controlului şi a iniţiativei de către dumneata… Eu mă supun!
Era nevoit să recunoască, încă se simţea timorat de francheţea Tinei, dezinvoltă şi sinceră. Nu întâlnise până atunci asemenea femei şi recunoscu repede, se temea de ea. Gândul îi fugi la ideile stricte după care o judeca, cutume morale ale bărbaţilor, ale nevestelor posmogite şi acrite… Părea drăguţă şi promitea o apropiere lipsită de stresul cuceririi, reţineri false, idioţenii feminine, sau ipocrizii perverse de snoabe. Strânsă în braţe îi transmise instantaneu dorinţa de a o săruta, mâinile lui alunecau pe pielea fierbinte şi fină căutând ascunzişurile râvnite, oferite acum fără falsă sinceritate.
La început nici n-a înţeles ce se întâmplă, de ce se loveşte atât de puternic de tăblia uşii, de ce Tina ţipă isterică:
- Pleacă, lasă-mă în pace, pleacă bestie ordinară!
Când se dezmetici puţin înţelese că vorbele de ocară nu-i erau adresate, zbaterea ei părea o luptă cu umbra… Nu era nimeni în cameră, dar femeia părea că vrea să alunge pe cineva. Uimit descifră mişcările trupului prins într-un contact sexual, văzu amănuntele prea bine cunoscute, auzi scâncetul neajutorat al femeii violate în faţa lui de către acea fantomă invizibilă. Nu crezuse în existenţa ei, spera să clarifice faptele în acea seară arătându-i că se înşeală, dar dorinţa insistentă a Tinei îl îndemnase să amâne totul după… Acum nu mai avea nevoie de explicaţii!
Nu o putea abandona, trebuia să fie alături de femeia siluită, să o scape din ceea ce părea un chin. Se aruncă asupra trupului ce se smucea spasmodic, încercă să o tragă în afara locului unde era ţintuită, dar lovitura primită drept în faţă îl ameţi definitiv. Un timp nu mai auzi nimic, doar un vâjâit de reactor aflat la înălţime mare, apoi o altă lovitură a cărei duritate o percepu atenuată de amorţeală. Când a văzut clar picioarele mesei din mijlocul camerei a înţeles că se trezise, iar energia produsă de înfrângere l-au ajutat să se ridice imediat. Tina se tânguia ghemuită cu faţa la perete. O zecime de secundă îi admiră fesele rotunde după care se condamnă pentru gândurile mizerabile iscate de tendinţa lui spre perversitate. Apucă poala macatul întins pe pat, o acoperi şi se aşeză lângă ea.
A pregătit un ceai şi a îmbiat-o cu aburii lui parfumaţi. Foarte repede fata şi-a revenit putând să vorbească:
- Acum n-ai să mă crezi nebună! Nemernica alcătuire îmi distruge viaţa!... Chiar voiam să fac dragoste cu tine, îmi doresc o viaţă normală, cinstită… Cum îl voi alunga din existenţa mea? Am văzut că te-a lovit, vino să te sărut… Absolut stranie situaţie! Ai fost tot timpul lângă mine şi nu l-ai oprit, nimeni nu poate face aşa ceva! Am fost agresată sub privirea ta… Îmbrăţişează-mă, am nevoie de căldură, bestia era rece, m-a îngheţat! Dacă nu te-ar fi lovit ai fi crezut că mimez totul!?
- Exclus, nu simulezi uşor o astfel de acţiune! Totul a fost real.
- Am o stare groaznică, abia reuşesc să nu ţip, mă lupt să fiu puternică, stăpână pe trăirile şi sentimentele mele. Vorbesc mult, numai tâmpenii, aşa sunt eu când ajung la limită! Ajută-mă, lasă-mă să fac tot ce vreau, dăruieşte-mi bunăvoinţa ta, îţi cerşesc simpatia!
- O ai fără comentarii!
Sufletul său era îngrozit, dar spera ca entitatea să nu revină şi să-şi revendice drepturile impuse asupra ei. Ideea l-a blocat complet, iar toate eforturile Tinei n-au reuşit să-l facă bărbat folositor.
- Totul este normal, spuse ea sărutându-l, care bărbat ar putea fi viril după asemenea evenimente!? Doar un egocentrist nesimţitor dominat de obsesii sexuale… Avem destul timp să ajungem la o relaţie omenească.
Seara se sfârşi lamentabil aproape de ora zece.
- Sunt obligat să plec, mâine am tura de dimineaţă, spuse el ridicându-se şi depunând-o cu tandreţe pe pat. Stătuse în braţele lui, caldă şi parfumată, insuficient de excitantă pentru a provoca o reacţie masculină. Cele petrecute mai devreme nu fuseseră alungate din minţile lor… Tina a rămas singură, înmărmurită, fără o şansă de a găsi ieşirea din situaţia care-i bulversa existenţa. A adormit înainte de a se gândi la „maşinăria” substituentă bărbatului.

4. Seara se anunţa liniştită, trecuse de zece şi o moţăială plăcută se instala odată cu citirea a două sau trei pagini din „Introducere în psihanaliză” de… Neliniştea s-a ivit brusc şi frica a urmat imediat. Îl simţea, se afla acolo, foarte aproape, parcă îi vedea mâinile întinzându-se către ea, bănuia că va urma aceeaşi agresiune abominabilă, mintea se concentră stupid asupra unui membru erect, supradimensionat, producător de ruperi!...
- Opreşte-te, stai, nu vreau să!... Te rog, nu!
Cunoştea loviturile, două palme au ameţit-o, dar toată energia ei s-a scurs către locul acela, s-a chircit în poziţie fetală, opunându-se inutil…
- Să vorbim puţin, este nevoie să ştii unele… Ai puţină răbdare, te rog, ascultă-mă!
- Ce vrei, cum îndrăzneşti să vorbeşti stăpânului tău? Nu ai învăţat până acum lecţia supunerii şi cea a tăcerii? Meriţi să fii biciuită până vei pricepe!
Forţa era prea mare, o depăşea şi simţea cum era adusă la starea în care nu se putea opune.
- Faptul cu adevărat minunat este doar atunci când amândoi hotărăsc să se iubească!
- N-am nevoie de consimţământul tău, ajunge dorinţa mea!
- Afli astfel numai jumătate din taina bucuriei şi vei fi, întotdeauna, numai pe jumătate întreg, îţi va lipsi căldura sufletească a unei dăruiri. Acum tu furi, mă jefuieşti pentru plăceri închipuite de mintea ta, dar pierzi adevărata comuniune dintre două suflete.
- Femeie, vorbeşti mult şi meşteşugit, dacă n-aş fi sigur de puterea mea ar trebui să mă tem căci nimic nu este mai parşiv decât o şoapta spurcată… N-am nevoie de supunerea ta mincinoasă, de promisiunea fericirii oferite de o vipera ascunsă într-un trup sidefiu, îmi ajunge bărbăţia din vinele mele…
- Poţi obţine ceea ce vrei fără să fii brutal… Dăruieşte-mi bucuria iubirii cu tine, toate femeile au nevoie de apropierea unui bărbat cu adevărat puternic, iar eu, după ce l-ai alungat pe doctor, eu ce fac? Trebuie să-l înlocuieşti şi să te compari ca el, elegant şi delicat…
- Vorbeşti, vorbeşti, vorbeşti!... Vorbele nu te vor salva, am poftă de tine, nu-mi voi seca virilitatea aşteptând să termini discursul…
- Nu plec, sunt aici pentru tine, dar vreau dragoste, nu numai sex, pentru asta din urmă avem scule eficiente! Vreau bărbatul întreg, cu suflet şi spirit! Ai iubit vreo femeie când aveai trup?
- În limba mea nu există acest cuvânt şi l-am dedus cu greu dintre multele tale vorbe cu care mă amăgeşti şi mă ameţeşti.
- Să-ţi spun cum să faci… Mai întâi să priveşti fiinţa ce o ai în faţă, să-i admiri ochii, să vezi cât de plăcute sunt liniile corpului ei, cum alunecă părul moale peste umeri şi sâni, să-i mângâi şi să le simţi greutatea… Încearcă, nu doare… Sărută sfârcurile întărite… aşa, vezi ce simţi!? Coboară mângâierea spre ascunzişul umbros către care te grăbeşti… Opreşte-te, nu sunt pregătită să-şi dăruiesc totul, cuprinde-mă cu braţele tale, încălzeşte-ţi inima şi răsuflarea, şi bărbăţia, nu te grăbi, nu plec nicăieri, mă voi dărui cu frenezia lipsei îndelungate de bărbat iubit, pătrunde-mă cu grijă, aşa, iubitule, fii drăgăstos, impetuozitatea păstreaz-o pentru întreceri între bărbaţi… Vezi că se poate şi altfel?
N-a deschis ochii, nu voia să vadă aceleaşi flori galbene din tablou, nu voia să-şi închipuie că se iubeşte cu o… inexistenţă „reală”! Apoi a simţit, ca ori care altă femeie bucuria prezenţei virile, a cerut şi a primit mult, fără alte gânduri, cu atenţia îndreptată spre interiorul său avid pe cale să ajungă la saţietate. Mai târziu, când se liniştise, întoarsă pe o parte a dorit să îmbrăţişeze bărbatul de lângă ea, dar a găsit doar a doua pernă, stingheră, fără amprenta cuiva. Revenind la realitate îşi aminti treptat amănuntele întâmplării nemaiauzit de ciudate pe care o trăia de la o vreme…
- Nu poate fi adevărat! îşi spuse cu vocea şuierată, scâncind disperată. De ce nu ai trup, de ce nu eşti cu adevărat lângă mine?
- Astăzi te-ai bucurat cu neruşinare!... Vrei să-mi suceşti minţile, să ajung doritor al trupului tău fiindu-mi, astfel, trebuitoare pentru tot restul zilelor mele!?
- Tu nu ai trup, nu ai nici zile, nu trebuia să mai fii întreg ca un bărbat!
- Îmi doresc asta şi aşa va fi mereu! Mă simţi în tine? Da, te-am văzut, am recunoscut felul în care femeile se înfruptă din bărbat!
- Chiar dacă toţi vor crede că sunt o femeie nebună rămâi lângă mine, să-mi fii iubit!... Nimeni până acum, nicio femeie n-a avut amant un… Spune-mi, ce eşti tu? Mă întreb cum de n-am înnebunit făcând sex cu?!...
- Nu te mai jelui, bucură-te, aş pute dori ală creatură.
- Prefer să renunţi la mine, du-te…
- Dacă nu m-ai fi mulţumit atât de bine aş fi pus slugile să te biciuiască pentru că vorbeşti în faţa stăpânului tău
Urmează ¾

Vizualizări: 99

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de spiridon ramniceanu pe Septembrie 4, 2013 la 6:36pm

@ Vizireanu F Multumesc pentru citire si comentariu  SR

Comentariu publicat de spiridon ramniceanu pe Septembrie 4, 2013 la 9:26am

Mulţumesc pentru citirea textului. Pudoarea este pentru ipocriţi, nimic din ceea ce este natural şi lumesc nu trebuie să ne jeneze!  SR

Comentariu publicat de Dominique Iordache pe Septembrie 3, 2013 la 11:08pm

Stilul este deosebit, dincolo de pudoare este arta si...umanul. Felicitari!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor