Timpul,necrutator uneori,alteori un aliat in care ne punem toate sperantele,increderea,asteptarea,timpul pe care il iubim si-l judecam ,in egala masura,timpul care nu poate fi manevrat,de care nu putem dispune si care trece,doar trece lasand peste noi "inscriptii"ce poarta numele bucuriei,al tristetii,al emotiilor,al dragostei(pentru cei mai norocosi).El ne insoteste peste tot,cu el traim fiecare experienta de viata,cu "mainile"lui ne stergem lacrimile,cu el ne formam ridurile...de parca v-as vorbi despre un amic....Am ramas eu cu EL,ne purtam de grija unul altuia,eu il rog sa nu treaca iar el ma incurajeaza sa...trec,peste tot si toate,peste tristeti,dezamagiri si toate "mofturile" vietii.E ciudat cum poate sa ma suporte,EL ramane mereu langa mine,ma judeca,ma face fericita,ma intristeaza si,egal ce se intampla,ramanem impreuna...l-as inlocui uneori dar apoi renunt...mi-e atat de fidel incat tradarea ar fi prea mult....

Vizualizări: 60

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Februarie 21, 2013 la 7:17pm

Marinela, ai încercat să scrii textul sub formă de vers alb...cred că ar fi interesant...tu transmiţi mult şi frumos! O seară plăcută, îţi doresc!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor