în timp ce mă încheiam la al doilea nasture
m-am oprit cu degetul pe forma lui rotundă 
și l-am înconjurat
avea în mijloc doi ochi închiși într-un cerc
stam în uterul casei uitându-mă pe geam
mi-era frig
am alunecat pe holul imens și am pus mâna pe clanță
mamă unde să mă duc
am țipat

Vizualizări: 100

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Dominique Iordache pe Decembrie 20, 2013 la 7:58am

Ne naștem în fiecare zi...iar țipătul, ca orice manifestare din momentul în care intrăm în viață, ne face să conștientizăm alienarea într-o lume pe care o bâjbâim... Mulțumesc, Monica și Mara pentru interpretarea voastră atentă!

Comentariu publicat de Maria Vo pe Decembrie 19, 2013 la 3:28pm

...am alunecat pe holul imens ... am țipat

interesantă geneză!

mi-a plăcut. felicitări, Dominique!

Comentariu publicat de Monica Rohan pe Decembrie 19, 2013 la 12:09pm

„Țipătul” abisal al derutei vieții azvârlită în lume...

„mamă unde să mă duc
am țipat”

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor