ȘTIU CĂ NU

[Bățmîndru Lucia]

Azi  
Mă simt ca El 
Cel care se arată cu degetul 
Cand vrea să-și ucidă clona 
Într-un hotel 
Clonă făurită cu migală 
Șurub cu șurub 
Spre suicid 
Dar mă întreb dacă știe 
Și știu că nu știe 
Că fiecare fir de viață atacat 
Îl indreaptă încet și sigur 
Către moarte 
Îl văd ca pe un robot 
Mă atacă non-stop 
Jinduiește la inocența copiilor 
Le sugrumă energia 
Ca un vampir 
E ca o damă ieftină 
Care se vrea scumpă 
Îmi imită totul 
Orice zic 
Orice mișcare 
Jucandu-se încet și sigur 
Cu psihicul meu 
Probabil întrebandu-se 
Pană cand o să rezist 
Mă imită în disperare 
Îmi adulmec prada 
Și o iau cu mine 
Știu că nu rezistă în împărăția mea!