Era ora zece, abia începuse tornada,
se plimba focul prin stejari doborâți,
un pescar desena tone de vise pe sticlă
și inventa un record de-așteptare pe stânci.
În albii de lut figurine perechi
chicoteau îmblânzirea tornadei pe cer
și parcă cetățile vremii dansau efemer
în clepsidre de ger.

Ce vechi calendare strigau spre lumină,
ce faguri de stări, ce cuburi de gând!
Treceau râuri de vrajă pe meridianele lumii
și fiecare avea o torță în gând.
Vorbisem cu setea să-mi scrie în palmă
atingerea clipei ce-n zori s-a trezit,
o pasărea oarbă prindea peste vreme
un zbor înzecit.

Coborâsem să trec peste maluri cuminți
tornada cu voce de sare,
împletisem o viață la ea, îmi ieșisem din minți
și-o credeam mai degrabă
o stea urcătoare!
Păstrez trena ei într-un gram de cuvânt
mă știe pe nume, mă știe izvor,
zidar pe ruine în pagini de vânt
și-n haină de dor.


Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Gina Zaharia pe Decembrie 18, 2011 la 4:05pm

mulțumesc, Vio, trecerea ta mă bucură!

Comentariu publicat de Gina Zaharia pe Decembrie 17, 2011 la 10:54pm

Marius, mulțumesc! Din brațele tornadei mele, un gând bun!

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Decembrie 17, 2011 la 10:26pm

zidar pe ruine în pagini de vânt, păstrez trena ei(tornada) într-un gram de cuvânt cu  o torță în gând ce se plimba cu focul prin stejari doborâți și inventa un record de-așteptare pe stânci...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor