- Eu am știut că primăvara naște

În fiecare om câte-un fior

Și am aprins o candelă de Paște

Să-ți amintesc, iubite, că mi-e dor

 

De-ntâia noastră verde răzvrătire,

De albul pur al florilor din crâng

Și de-o capitulare... dar, iubire,

Mi-e tot mai dor în brațe să te strâng.

 

Eu am știut că primăvara moare

Închisă-n fruct, dar tot la fel de greu

Mi-e să aștept să se deschid-o floare,

Să te ascund de toți, în gândul meu.

 

- Adie câte-un vânt primăvăratic

Pe străzile pustii. Seducător,

Luceafărul dansează pe sub atic,

Doar lui mă confesez... mi-atât de dor

 

De anotimpu-acela când hotarul

Dintre lumini şi umbre s-a pierdut,

Iar noi îmbrăţişaţi sub felinarul

Din colţ de drum furam câte-un sărut.

 

Când ierni fără sfârşit îmbracă polii

Coboară-n sud şi vino să-mi vorbeşti

Despre grădini celeste cu magnolii

Unde te-ascunzi în cartea cu poveşti.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 18

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor