"Invata de la toate ca totu-i trecator..." m-am ratacit azi prin propriu-mi trup,prin propria-mi minte,am bajbait dupa mine,cea de altadata,fiindca ,in cea de azi,nu mai incap.Am devenit prea mica,prea rece si dura, lipsita de nuanta,fara radacinile care sa-mi "cimenteze"echilibrul.M-am lasat imbratisata,mangaiata si usor incalzita de razele de soare care parca si-ar fi luat ramas bun...cred ca murim cate putin ,in fiecare toamna, odata cu natura,plecam cate putin cu fiecare frunza pana ne epuizam,pana finalizam rolul incredintat insa fara sa mai revenim,in primavara.....odata cu natura.In ratacirile mele am realizat ca nu privesc pomii copilariei mele,strazile,in perfectiunea lor,imi sunt straine,oamenii,cu zambete in exces de politete,spun lucruri fara sens,cuvinte ce trec prin mine fara sa lase urme.Seara,ceata ia locul soarelui,se instaleaza dominant si fara sa-i pese ca deranjeaza iar imbratisarile ei sunt umede si lipsite de caldura.A mai trecut o zi,vom mai pleca o toamna,vom trece cat o frunza ...ca"totu-i trecator"....

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor