Trivialitate în artă sau arta trivială?

     

   Mă obsedează o idee, cu două accepții - recunosc, ambele la fel de interesante: trivialul in artă și/ sau arta trivială. In

prima situație este mult mai la îndemână de speculat, asemănător esteticii urâtului. Dacă acceptăm trivialitatea ca pe

categorie estetică. Nu mă refer neapărat la obscenitate, desi ar putea să intre si aceasta. Dacă se depune

conceptul ca si tematică intr-o operă de artă, exploatându-se, dacă artistul se folosește de modalități de abordare care

scot in evidență trivialul, dacă, deci discursul estetic este sortit aprioric să atingă conceptul de trivial, este în ordine... 

   Ce poți sa faci insă cu arta trivială ? Și mă întreb acest lucru gândindu-mă la mulțimea postărilor pe Facebook :

imagini, stări, producții mai ales „literare”... Trivialitatea în sensul de platitudine ridicolă, jenantă, banalitate si

nonvaloare... Imagini cu ingerasi si fluturasi sau imagini pretentioase care nu exprimă nimic, care „ nu au personalitate”

( cum a zis cineva), dar si texte ale căror autori sunt bine intenționați : ei aduc cele mai frumoase si sensibile cuvinte :

soare, lună, stele, ingeri, nori, fluturi, fecioare, plete, iubire, lacrimă...

   In contextul literar actual, la gradul de evoluție al creatiei artistice moderne, evident că acestea devin rizibile. Și

aceasta -mai ales- din cauza lipsei de cultură corectă (sic) a autorului... Cum se pot evita astfel de emanații?

  Mărturisesc că de câte ori postez mă gândesc la mesajul pe care il transmit celor care privesc postarea... Mă

gandesc la empatii estetic-emotionale... Uneori am emoții... alteori nu am motive să am emoții... Gândim toți la fel? De

ce sunt rafturile librăriilor pline cu astfel de emanații triviale, de ce sunt editurile asaltate ( unele si acceptă) cu astfel de

producții?

  Literatura română a primit un uppercut și-și caută dinții înmuguriți în țărână...când îi adunăm? sau, mai bine zis, cine

îi adună?

  ( Acum, că sunt în afara textului propriu-zis, aș propune un post-titlu : NONARTA ? )

Vizualizări: 347

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Donald Carol pe Noiembrie 12, 2014 la 9:01am

Discutia este/ar fi extrem de lunga, s-ar putea face doctorate pe tema asta.

Incerc sa-mi scurtez totusi comentariu punctind, deocamdata doar un singur aspect ce mi se pare relevant :

suntem inundati de productii triviale pentru ca ele sunt incurajate si premiate. Cine e a curent cu evolutia cinematografiei in sec. 20, de pilda, stie despre ce vorbesc. In literatura poate lucrurile nuj stau chiar asa rau dar nici nu sunt roze. La fe si in celelalte arte. Un exemplu care imi vine in minte privind arta plastica este o expozitie care a fost a sfirsitul lui octombrie in Paris (Hors de Murs) . Aici unul dintre artisti, Paul McCarthy, a expus o 'creatie' care aducea mult cu un vibrator anal...

Comentariu publicat de Ottilia Ardeleanu pe Iunie 28, 2014 la 10:55pm

ai pus punctul pe i, Dominique. dacă nu se exclud aceste producţii din literatura de net, ne vom trezi cu viitorimea într-un mare embarras.

Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Iunie 26, 2014 la 11:11am

bună întrebare, usturătoare şi adevărată

"Literatura română a primit un uppercut și-și caută dinții înmuguriți în țărână...când îi adunăm? sau, mai bine zis, cine îi adună?"

Comentariu publicat de Dominique Iordache pe Iunie 25, 2014 la 7:19pm

Eu cred că acela care e „ făcut” trece prin procese de mimesis - dacă vreți să vorbim în astfel de termeni, iar ars-artis este o noțiune străină oricui încearcă neavizat și netalentat zona.... A lăsa plaja literară invadată de astfel de licheni, ar însemna să așteptăm în fiecare dimineață ( la modul figurat) gunoierii... Si cum suntem în România, evident că ei vin greu și rar... Mulți se erijează în reprezentanți ai culturii române...și parcă a început să ne usture obrazul de atâta rușine... Acceptând, ținem stacheta coborâtă cu mâinile noastre și parcă se vede cum colcăie acolo multă indiferență....Până să se filtreze valoarea, ne pune nonvaloarea blazonul...

Comentariu publicat de Popescu Carmen Georgeta pe Iunie 25, 2014 la 12:01pm

Artistul/poetul "nascut" traieste si este poet sau/si artist oriunde, prin simpla (aparent) respiratzie simbiotica
pe cand
artistul/poetul cel "facut" nu poate vietzui decat acolo unde se afla cel care l-a fekut,
fekutuy-asy (!),
ca zgomot face.

Şi eu votez pentru această părere, domnule Andrisan ! Apreciere !

Comentariu publicat de Popescu Carmen Georgeta pe Iunie 25, 2014 la 11:57am

Ca să apreciem cu adevărat lumina există întunericul și toate culorile și nuanțele lor.

Sinceră apreciere, domnule Viorel Croitoru !

Comentariu publicat de Popescu Carmen Georgeta pe Iunie 25, 2014 la 11:53am

Uneori am emoții... alteori nu am motive să am emoții... Gândim toți la fel?

Aş adăuga - simţim toţi la fel ? 

Fiecare are locul pe care îl merită - aşa s-ar cădea să se întâmple în tot ce înseamnă viaţa noastră. Dar ce înseamnă acest merit şi cine îl poate cântări fără subiectivism ? Meritul se câştigă, se zideşte prin continuitate şi prin efortul de a mai urca o treaptă, se udă zi de zi cu bucăţi din sufletul nostru. E adevărat că asistăm la distrugerea scării de valori, că meritul a ajuns să poată fi cumpărat ca orice altceva sau, şi mai rău, să fie impus , dar asta nu-i poate nega valoarea. Numai timpul ştie să ne cântărească corect ! Ce am putea prezice despre un  răsad în primele lui zile de viaţă ? Putem spera că va ajunge puternic, deosebit, util tuturor, îi putem face reclamă ,dar...

Se spune că niciun profet nu este iubit în ţara lui şi ,extrapolând subiectul prezentat de dvs., se poate spune că un creator de artă ( unul autentic şi nu numai el ) poate avea tristul destin de a nu fi văzut, recunoscut sau iubit decât după ce este deja prea târziu pentru el să se mai bucure. Cei fără valoare se vor pierde pe drum încet, încet , dar  vor fi preţuiţi de cei de nivelul lor , de cei care nu pot asimila mai mult de atât. Eu nu mi-aş face griji că aceştia sunt prea mulţi la un moment dat - la orice start sunt mulţi ,dar numai câţiva vor fi finaliştii. Cei mulţi au darul de a-i stimula pe cei buni, ei asigură ceea ce se numeşte atingerea masei critice care garantează un salt evolutiv. Ce rost ar avea să alerge câştigătorii de unii singuri ? Mai degrabă mă gândesc ce facem şi ce să facem cu cei puţini, dar buni .

Foarte interesant articolul dvs şi binevenit ca temă de discuţie şi meditaţie chiar !  Mulţumesc !

Comentariu publicat de Maria Vo pe Iunie 25, 2014 la 11:47am

mulți chemați, putini aleși!

cine poate trasa granița între?

pe pământ nimic/nimeni nu e perfect, doar tindem spre. dar, cât suntem în căutare, e bine!

editurile trebuie să trăiască și ele, așa că - tipăresc; produc maculatură pentru rafturile librăriilor, bibliotecilor... care și ele mai trăiesc încă... poate vor dispărea, cu timpul... cine știe?...

Comentariu publicat de Viorel Croitoru pe Iunie 25, 2014 la 9:34am

Ca să apreciem cu adevărat lumina există întunericul și toate culorile și nunațele lor. La fel și-n sport, artă, literatură, etc. performanțele sau adevăratele valori n-ar fi existat fără acele mase ce țintesc sus dar sunt departe departe de țel. Cred că e minunat că sunt și printre cei fără cultură, adecvat cultivată, încercări, dorința de mai frumos, de mai bine. Oare din ce scriem noi cei de pe aici sau chiar tu, pardon dvs, câte vor mai valora ceva peste sute de ani? Și câte vor fi privite de altcineva ca simple nonvalori? Și azi cine va stabili limita, granița exactă dintre nonvaloare și... restul? Să ne amintim că unii dintre creatorii de artă n-au fost priviți așa de contemporanii lor. Cu respect și simpatie....

Comentariu publicat de Florinel Constantin ANDRISAN pe Iunie 25, 2014 la 8:24am

Foarte simplu Dominique.

Daca este talent real, "nascut nu facut" (de unde si cuvantul "factice" :-)), atunci este arta triviala, arta porno, arta supercalifragilistica, jenibila (cuvantul vine de la "jenant" combinat bombastic spre "penibil"), kiar ripoponocerica (exclus de explicat originea cuvantului !?!) dar e ARTA pur si simplu.

Daca nu-i talent (ce sa mai pomenim de educatie si cultura, obligatoriu asumate si DIGERATE OPTIM !) atunci poate deveni triviala si o rugaciune. 

Sa nu-si inckipuie careva ca pe vremea lui Fidias nu erau o multzime de castratzei care faceau mascari si ingerasi, triviali sau excesivi dulcegi, pentru consumatori de acelasi calibru. 

Doar ca timpul i-a pus acolo unde le e locul kiar daca au ajuns cei mai bogatzi oameni ingropatzi in cimitir.

Acum si dintotdeauna, pentru contemporani suntem prea aproape de bosketzi ca sa putem vedea padurea sau macar acel arbore falnic ce creste undeva pe langa noi.

Va asigur pe toti ca, peste 2-400 ani, se vor vedea doar doi-trei mari artisti si/sau poeti ce vor fi inconjuratzi de desertice spatzii vulgare, triviale sau pricomigdalo-degringo'leasco-bombonistice si siropoase.

:-)

:-(

Postulez si sper ca,

undeva,

acum,

pe o raza de 2-400 km de voi,

un Brancusi tocmai s-a nascut si/sau

un Eugen Ionesco tocmai dactilografiaza degajat de mizeriile internetice sau de gladiatori moderni,

pe o masina de scris veke sau pe telefonul mobil,

o noua "Cantareatza keala"

si ca undeva,

intr-un Paris anume,

pe care nu-l stim inca,

un art-kitect pe care nu-l cunoaste deocamdata nimeni,

se pregateste sa poata construi un teatru unde piesa se va juca in secolul urmator, cu casa inkisa, timp de inca un secol...

Asa ca degajatziva si lucratzi la ce-i aproape sufletului vostru si nu uitatzi zicala :

"Cainii latra, ursul trece !"

O zi buna, cu drag,

acelasi, iremediabil,

artist autor,

Andi-Bacii-Ion-Plebeu-Pribeagu'

PS. Artistul/poetul "nascut" traieste si este poet sau/si artist oriunde, prin simpla (aparent) respiratzie simbiotica

pe cand

artistul/poetul cel "facut" nu poate vietzui decat acolo unde se afla cel care l-a fekut,

fekutuy-asy (!),

ca zgomot face.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor