în piaţa cu trotuare fericite
dalele devin plante
se văd umbrele înlănţuite
ale zidurilor gotice ciuruite de neliniştea clopotelor
în spatele lor
mă zbat în arborele întunecos
pe crucea lui să-mi vindeci rănile
neîmblînzite ale destinului
te scuturi de frunze să-mi faci pat.

caietul nopţilor păstrează
cu sfintenile
întîlnirea noastră tainică
nu bate toba precum ploaia
luna cade peste tîrgul scăldat
de lumina licuricilor
şi vaietul greierilor.

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor