- Când pietrele din râu dansau pe mal,
Ai plâns, un timp... lacrimi, izvoare reci,
Ai vrut să stai, ai vrut, poate, să pleci
Sau n-ai crezut în ultimul tău bal,

Dar un zefir - un trubadur nebun -
Ori foşnetul pădurilor de fag
Ți-a dat puterea unui antic mag
Și în condei un vers, mereu, mai bun.

Va fi un ultim bal, numai al tău,
Din lira ta va curge şi alt cânt
Cu rimele curate, un descânt,
Iar negurile se vor pierde-n hău.

- La multe baluri viaţa m-a chemat,
Am stat ascunsă-n voaluri diafane
Când mult mai sclipitoare-amfitrioane
Mi-au tatuat pe tâmple un stigmat.

De modă veche mi s-a spus c-aş fi,
Am mulţumit, cu zâmbet, în tăcere
Vis lângă vis am strâns; am o avere
Care sporeşte-n fiecare zi.

Povestea mea e altfel de poveste
N-o să mă mai doboare nici un val,
Trăiesc magia ultimului bal
Şi-o tipăresc în cărţile celeste.

Ioan Grigoraș & Lili Trif

http://www.youtube.com/watch?v=4FHpmn-KYec

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Mai 25, 2013 la 6:31pm

...da...dar și-a dat seama că nu găsise încă partenerul potrivit...

Comentariu publicat de Dora Petre pe Mai 23, 2013 la 3:02pm

Eu cred că n-a crezut în ultimul ei bal...citit cu plăcere ...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor